Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Traian-Valentin Poncea: Carpaţii, Dunărea şi Marea Neagră in geopolitica şi geostrategia europeană. Remanenţele unor efecte de falie. Repere istorice
Istorie Geopolitica a cunoscut un succes fulminant in perioada interbelicä, fapt ce a inspirit un puternic curent de gändire Tn Germania, insä, datoritä faptului cä tezele dezvoltate Tn jurul lui Karl Haushofer §i al revistei Geographische Zeitshrift erau atät de nationaliste §i gäseau atätea justificäri expansionismului german spre toate punctele cardinale, majoritatea geografilor din Europa le-au primit cu mare reticentä. Consideratä о armä justificativä a nationalismului german §i ulterior, a ororilor naziste, aceastä disciplinä a intrat dupä räzboi Tntr-un puternic con de umbrä. incepänd cu anii ’80 §i Tndeosebi dupä sfär§itul Räzboiului Rece, geopolitica a cunoscut un succes Tn cre§tere, fäcänd carierä Tndeosebi Tn mass-media, atunci cänd ziari§tii au Tncercat §i Tncearcä (Tncä) sä explice rivalitätile teritoriale §i de frontiéra tot mai accentuate -inclusiv Tn Europa. Intr-un studiu remarcabil5 6, profesorul Nie Bädescu a subliniat importanta covär§itoare pe care fenomenul frontierei TI exercitä asupra oricärui studiu de geopoliticä, el „exprimänd totalitatea proceselor prin care se manifesta о expansiune istoricä, fie a unui popor, fie a unei civilizatii, fie a unei religii sau ideologii ori, in fine, а unui imperiu‘e. in viziunea sa, crizele sunt, Tn esentä, rezultatul ciocnirilor dintre sistemele artificiale §i cele naturale care se produc Tn contextual expansiunii frontierelor, pentru cä procesele frontierei nu reprezintä doar „expansiunea unui model demografic, economic §i social, el fiind totodatä §i un fenomen cultural §i un ansamblu inconfundabil de procese psihologice §i gnoseologice“7. in ultimele trei secole a avut loc о ofensivä neTntreruptä a frontierei europene, completate pentru estül Europei §i cu expansiunea frontierelor imperiale otomanä, ruseascä §i habsburgicä, devenitä ulterior cezaro-cräiascä. Studiul frontierei geopolitice §i geoeconomice din tara noasträ trebuie sä porneascä de la teória proceselor de reactie (reactionare la Tnaintarea frontierelor, adicä de la teória culturii de reactionare). Actualul spatiu sud-est european, §i Tndeosebi zona danubianä, adiacentä Dunärii de Jos, precum §i cea mai mare parte a litoralului pontié, au fost timp de aproape trei milenii sub dominatia efectivä sau influenta succesivä a grecilor, per§ilor, romanilor, respectiv bizantinilor §i otomanilor (circa 1400-1918). Prin extensie, aceastä influentä s-а manifestat §i asupra teritoriilor nord-danubiene, extra §i intra-carpatice, locuite de strämo§ii no§tri, dacii §i urma§ii lor directi, protoromänii, respectiv, de noi, romänii. Poporul roman, format Tn arealul carpato-danubiano-pontic, a evoluat, a§a cum aprecia marele istorie §i geopolitician George Brätianu Tn urmä cu §apte decenii, sub semnul a douá mari realitäti geografice: muntele §i marea. Lantul Muntilor Carpati, ace§ti „Alpi ai Romäniei“, a constituit о veritabilä coloanä vertebralä a poporului nostru, atät de Tncercat Tn decursui ultimelor douä milenii. De aici, din munti, a pornit §i procesul de cristalizare statalä romäneascä, proces finalizat Tn secolul al XlV-lea prin constituirea Tärii Romäne§ti (1330) §i a Moldovei (1359)8. La rändul ei, spre sfär§itul 5 Nie Bädescu, Dan Dungaciu, Sociologia §i Geopolitica frontierei, Vol. 1., Bucure§ti, Editura Floare Albasträ, 1995. 6 Ibidem, p.75. 7 Ibidem. 8 Col.dr.Petre Otu, Istorie §i geopoliticä. Romania §i problema strämtorilor (1923-1939), In „Anuar. Studii de securitate, apärare nationalä §i istorie militarä“, Bucure§ti, Editura Militarä, 2000, p.199. 18
