Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)

Traian-Valentin Poncea: Carpaţii, Dunărea şi Marea Neagră in geopolitica şi geostrategia europeană. Remanenţele unor efecte de falie. Repere istorice

Marisia XXXII-XXXIII

secolului al XlV-lea §i Tnceputul secolului at XV-lea, Marea Neagrä a constituit hotarul de est al Tärii Romäne§ti §i Moldovei9.

Analizele laborioase ale marelui geopolitician román l-au condus la concluzia sustinutä de Tntreaga istorie a romänilor cä: „marea liberä“ §i „muntii in mäinile noastre“ sunt pentru noi nu doar elemente ale „spatiului vital“, ci conditii esentiale, definitorii §i decisive ale Tnsä§i existentei romänilor10.

Incä de la Tnceputurile existentei lor ca state independente, domnitorii acestora au promovat о „politicä dunäreanä §i ponticä“, militänd pentru stäpänirea gurilor Dunärii §i a tärmului de nord-vest al Märii Negre, anticul Pont Euxin, stäpänire care le asigura controlul marilor drumuri comerciale ce fäceau legätura Tntre Marea Balticä §i Marea Neagrä, §i implicit, importante venituri vistieriei domne§ti. Drumul muntean, care lega gurile Dunärii de Bra§ov §i apói de Buda §i de Europa Centralä, este mentionat pentru prima datä Tn privilegiul acordat la 1358 de Ludovic cel Mare bra§ovenilor prin care le Tngäduia sä facä comert pänä la Dunäre, Tntre värsarea räurilor lalomita §i Siret. Ulterior, Vlaicu I a preluat controlul acestei zone, dar a recunoscut privilegiul bra§ovenilor (1368).

Dupä Tncorporarea Cnezatului Haliciului, Voläniei §i al ora§ului Liov (puternic centru al negutätorilor germani) la Regatul Poloniei (Tntre 1349-1356) de cätre Cazimir cel Mare, §i mai ales dupä constituirea Uniunii polono-lituaniene de la Krewo (1385), situatia a devenit extrem de favorabilä translärii centrului de greutate al terminalului marelui drum comercial la Cetatea Albä11 Tn detrimentului drumului tätäräsc, prin Lute §i Vladimir la Caffa, aspect reliefat §i prin actul de vasalitate al lui Petru I Mu§at (1387), prin care Moldova se desprindea total de Coroana Sf.§tefan §i devenea obedientä de Cracovia.

De acum, pentru aproape un secol, ora§ele-porturi muntene §i moldovene de la Dunäre §i Mare (Chilia §i Cetatea Albä) vor detine primatul comertului dintre Orient §i Occident, domnitorii de la Suceava controländ drumul moldovenesc, importantä sursä de venit pentru vistieria statului.

Perspectives de cä§tig Tn porturile Dunärii §i Märii Negre au determinat atät Ungaria cät §i Polonia sä intervinä Tn repetate ränduri pentru a aduce sub suzeranitatea lor Moldova Tncä de la Tnceputurile ei ca stat independent, sub Bogdan I12, „infidelul notoriu“ al Coroanei Sf. §tefan. A§a se explicä interventiile repetate, dar soldate cu e§ec, ale suveranului angevin, Ludovic cel Mare §i Tmpärtirea, teoreticä §i secretä a Moldovei prin Tratatul de la Lublau (15 martié 1412) Tntre Ungaria §i Polonia, prin care ginerele §i urma§ul säu, Sigismund de Luxemburg T§i rezerva dreptul de a ocupa Moldova de sud-est (cu Chilia), iar celälalt ginere, Vladislav lagello, partea räsäriteanä a principatului moldav, cu Cetatea Albä, Tn cazul Tn care Alexandru cel Bun nu manifesta obedientä deplinä fatä de interesele politice §i Tndeosebi economice ale celor douä puteri europene.

9 Moldova se va invecina cu Marea Neagrä pänä la sfär§itul primei domnii a lui Petru Rare§, cänd va pierde Tighina §i zona limitrofä, devenitä raia (n.n.).

0Program. De ce Euxin?, articol apärut in Euxin,Revistä de sociologie, geopoliticä si geoistorie, nr. 1- 2, Bucure§ti, 1997, p. 10.

11 Drumul moldovenesc, care lega Cetatea Albä cu Liovul, §i de aid, fie cu Germania sau cu ora§eleporturi baltice.

2 Nicolae lorga, Istoria comertului romänesc. Epoca veche, Editia a ll-a adäugitä, vol. I, Bucure§ti, Casa §coalelor, 1928-1929, p.49.

19