Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Ioachim Lazăr: Înfiinţarea Clubului Naţional Român din Baia de Criş (1922)
Marisia XXXII-XXXIII boiere§ti21. ín aceste conditii comandantul trupelor románé din Zarand da ordin cä toate societätile sunt sistate. Precipitarea evenimentelor din Zarand §i Tnceperea operatiunilor militare Tn aprilie, l-а determinat pe primpretorul Nicolae Oncu sä ia mäsura desfiintárii Casinei maghiare din Baia de Cri§, la 2 iunie 1919. Putinii membri ai Casinei maghiare sunt convocati íntr-o adunare §i decid ca ímpotriva deciziei primpretorului din Baia de Cri§ sä Tnainteze о „Apelatiune”, ín care cer sä fie trimisä autoritätilor superioare unde sä fie examinatä temeinicia ei. ín apelul Tnaintat primpretorului din Baia de Cri§, la 14 iunie 1919, pre§edintele Casinei maghiare, dr. Baumgárten János, mentiona cä societatea exista de „mai mult de 30 de ani”22. Motivele invocate in sprijinul acestei actiuni erau urmätoarele: „Deciziunea adusä e nefavorabilä atät personalmente cät §i Tn dreptul public. Dreptul de Tntrunire §i de sanctuar de proprietate personalä Tn toate statele ie un drept din toate drepturile cél mai vital”23. ín apelul Tnaintat trimis primpretorului plasei Baia de Cri§, contra decizie luate la 2 iunie 1919, pre§edintele Baumgárten János, invocä tot felul de motive pentru reactivarea casinei ín apärarea continuärii activitätii Casinei maghiare, pre§edintele Baumgárten János mentioneazä Hotärärea de la Alba lulia scriind: „Dreptul acesta din partea Hotärärii de la Alba lulia §i din partea inaltului Consiliului Dirigent din Sibiu care de nenumärate ori strict apróba aceastä deciziune §i apróba respectarea acestui drept”24. Apoi face trimitere la Statutele casinei invocänd paragraful 35 Tn care se preciza cä nu e „permis sä ocupe cu dreptul politic §i religiune §i a§a nu s-а ocupat nici pänä acum, nici nu se va ocupa”25. „Scopul societätii noastre - continua pre§edintele Baumgárten - este un scop nobil, adicä a se Tmpärtä§i cu §tiinta §i literatura, precum §i cu cititul diferitelor ziare, diferite cärti din numeroasa bibliotecä, fiecare membru Tn timpul liber”26. ín continuare, dr. Baumgárten invoca lipsa unui asemenea ordin din partea Consiliului Dirigent. Din aceastä cauzä - sublinia dr. Baumgárten - apelatiunea noasträ e ín drept deoarece nu avem cuno§tintä cáci Consiliul Dirigent ar fi dat un astfel de ordin care cu preluarea imperiului färä nici о examinare sä fi dizolvat societäti, cäci dacä am avea astfel de cuno§tintä atunci nu maintain apelatie”27. La inceputul lui septembrie 1920, un numär de 38 persoane, cuprinzänd membrii familiilor maghiare din Plasa Baia de Cri§, dar §i a unor romäni renegati (exp. Iosif Buftea), s-au adresat in problema casinei direct Consiliului Dirigent, Secretariatul general de interne din Cluj”28. Secretariatul general de interne din Cluj cere о serie de precizäri §i documente suplimentare Prefecturii judetului Hunedoara. Prefectul judetului Hunedoara, dr. Vasile lanza, solicitä noului pretor al Plasei Baia de Cri§, dr. Joe German, precizärile referitoare la decizia luatä ín problema Casinei maghiare, de cätre főstül primpretor, dr. Nicolae Oncu. La 3 septembrie 1920, el inainta un raport prefectului judetului Hunedoara in care mentiona cä existenta unei Casine maghiare ín Baia de Cri§ este inadmisibilä din urmätoarele motive: 21 Ibidem. 22 Ibidem, f. 12-13. 23 Ibidem, f. 12. Vezi anexa II. 24 Ibidem. 25 Ibidem. 26 Ibidem. 27 Ibidem. 28 Ibidem, f. 14-15. Familia Hofbauer este reprezentatä prin 3 membri (Hofbauer István, Hofbauer lozsef §i Hofbauer Gyula). Alte trei semnäturi sunt indescifrabile. 181
