Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Ioachim Lazăr: Înfiinţarea Clubului Naţional Român din Baia de Criş (1922)
Istorie Plasa Baia de Cri§ este pur romäneascä, ín centrul Baia de Cri§ sunt abia 3-4 familii ungure§ti §i foarte putini functioned maghiari au depus jurämäntul. Existente Casinei maghiare, cäci maghiarä a fost, dupä ce putinii romäni, care erau membri, au fost tratati din partea membrilor maghiari in mod nedemn, о doresc in mod demonstrativ putinii maghiari din comunä, care ar aduce orice jertfä materialä, numai ca sä о pástreze in continuitate a erei lor, ceea ce au incercat §i prin propaganda preotilor reformat §i rom[ano] cath[olic] de a-§i infiinta §coala confesionalä”29. ín continuare primpretorul, Joe German, adaugä §i alte manifestari antiromäne§ti ale maghiarilor din Baia de Cri§. „Preotul reformat cu ocaziunea „Serbärii Eroilor” nu a voit a face serviciul divin, de§i instructiunile ii impuneau”30. Prim pretorul i§i continua raportul säu cätre prefect scriind: „Tot acest preot reformat nu a voi sä facä serviciu divin cu ocazia aniversärii zilei na§terii M. S. Regelui. Acest preot este indrumätorul midi societäti maghiare. Pe functional maghiari i-a oprit de a depune jurämäntul de fidelitate (astfei este cazul fostului judecätor Brädy Attila)”31. Intrucät demersurile pre§edintelui Baumgärten nu aveau §anse de succes la nivelul judetului Hunedoara actiunea sa este preluatä de cätre un alt membru al casinei, Brady Atila32. La 27 septembrie 1920 el reclama actiunea pretorului Oncu secretarului de stat din Cluj. In plängerea inaintatä in numele fo§tilor membri ai casinei maghiare relateazä urmätoarele: „Casina Baiei de Cri§ substa mai mult de 30 ani, care a fost räspändirea culturei §i a civilizatiei plasei Baia de Cri§ §i jurul. Care corporatiune continea toti bärbatii inteligenti färä deosebire de oricare religiune, unde i§i afla fiecare distractia nobilá. ín rästimpul acesta nu s-а intämplat nici batär una datä nepläceri pentru politicä sau religiune, aia se dovede§te cu protocoalele ce sunt in posesia casinei. Casina a avut in vedere cäci fiecare, färä deosebire de religiune sä-§i afle distractia pläcutä in casinä”33. Nici un cuvänt despre limba folositä in cadrul casinei, despre cärtile §i ziarele aproape in totalitate in limba maghiarä, care desigur i§i aduceau un aport substantial Ia politica de deznationalizare a romänilor din perioada dualismului austro-ungar. In continuarea plängerii se insistä asupra pierderilor materiale suferite cu ocazia desfiintärii §i anume 25-30 mii lei, un pián, biliárd, garnitúra completä de salon, mese, scaune biblioteca numeroasä §i 4.700 coroane34. Contra deciziei primpretorului din Baia de Cri§, sublinia Brady Atila, „s-а inaintat apelatiunea la timpul säu”35. Se mai preciza cä „subscri§ii §i ca fo§ti membrii ai casinei §i care voiesc a se inscrie iarä§i ca membri, ne rugäm mult On. Dom. Secretariu de Stat in sectia de interne sä binevoiascä a face dispozitiune ca casina sä se punä in curgere"36. ín finalul cererii se preciza cä „rugarea noasträ acolo sä intenteze, cäci dupä ce ne consideräm de cetäteni liberi §i träim in stat Uber, aveti bunätate a ne permise, cum cä casina Baia de Cri§ sä-§i poatä incepe functiunea din пои §i a da ordin la oficiul pretoriai cum cä averea mi§cätoare a-i préda inderept in posesiune"37. 29 Vezi anexa III. 30 Ibidem, 31 Ibidem. 32 SJHAN, Fond Prefecture judetului Hunedoara, Dosar4/1922, f. 16. 33 Ibidem. 34 Ibidem. 35 Ibidem. 36 Ibidem. 37 Ibidem 182
