Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Maria-Cristina Ploscă: Câteva principii de educaţie a femeilor reflectate în revista Transilvania
Istorie alte „virtuti” femeie§ti se pót dezvolta. ínsá trebuie sa ne ferim de educatia sträinä, care strecoarä mult venin ín corpul nostru national, aceea de a rupe cu unele datini ereditare de Ia strämo§ii no§tri. ín continuare, Baritiu pledeazä pentru Tnmultirea cäsätoriilor - adevärata civilizatiune, dar sä nu se permitä „femeilor noastre sä domneascä peste noi spre pieirea lor §i a noasträ...a§a sä §tim cä femeia care domne§te peste bärbat, na§te §i create tirani §i tirane pentru natiune. lar popoarele care T§i tin femeile lor Tn conditii de servitute, niciodatä de servitute nu vor scäpa, pentru cä din femeia cälcatä §i apäsatä in sclavie, numai prunci cu simtäminte de sclavi se pot na§te. Nu voiesc a recomanda nici unui román a§a numita emancipatiune a femeilor, cu care de la revolutiunea cea mare Tncoace fäcurä parada unii oameni corupti, iarä§i totul spre degradarea sexului femeiesc...departe sä fie de la noi asemenea blestemätie”9 . Autorul mai dore§te ca in viitor sä mediteze §i asupra culturii femeilor: „Cu voia onoratei adunäri generale voi impärtä§i cäte ceva in coloanele foitei asociatiunii, iar mai de aproape voi recomanda lectura de mare importantä a unor autori, care s-au ocupat de educatiunea femeilor...restul il vor implini mamele cu abundentä”. Dorinta de a inälta femeia romänä, la gradul §i conditiile la care s-ar fi cuvenit sä stea in toate veacurile §i pe care trebuie sä о cä§tige cu orice sacrificiu din partea natiunii, chiar in interesül existentei §i al fericirii acesteia, se face simtitä in eforturile depuse de reuniunile femeilor §i Asociatiune, de a Tnfiinta §coli §i internate pentru fete, íntr-un apel ni se precizeazä din nou cä „factorii principali ai progresului unui popor sunt educatiunea §i instructiunea10”... “cel progres este prea unilateral, cäci din institutiile de culturä cäte s-au creat pänä acum la romäni, aproape tótul este menit pentru sexul bärbätesc §i prea putin s-au fäcut pentru cre§terea §i instruirea femeii románé”... Drept pentru care s-а constituit in 1881 „Reuniunea femeilor románé din Sibiu”, cu scopul de a Tnfiinta о §coalä romäneascä de fete. Internatul §i §coala romänä s-au deschis in 3/15 septembrie 1886. Una dintre dificultäti, resimtitä de personalul didactic in primii ani, este aceea cä multe eleve, care vin de la §coli cu predare in maghiarä §i germanä, nu cunosc limba romänä. De aici urmeazä §i sfatul cä toti pärintii a cäror limbä maternä in familie este limba noasträ nationalä sä nu mai comitä gre§eli dändu-§i copiii mai Tntäi la §coli Tn alte limbi. Exceptie ar urma sä facä numai cei care locuiesc Tn tinuturi unde nu existä §coli romäne§ti. Scopul principal al internatului §i §colii superioare de fete din Sibiu este §i acéla de a Tmpinge §i Tnainta instructiunea, pänä la un curs regulat de preparandie sau mai corect §coala normalä. Realizarea planului de Tnfiintare a unui internat §i a unei §coli superioare a fost hotärät Tn cadrul adunärilor generale ale ASTREI tinute la Dej, Bra§ov, Orä§tie. Societätile feministe au colaborat cu ASTRA, dupä cum se observä §i Tn exemplul prezentat, internatul-§coalä din Sibiu, cu rol deosebit de important Tn vederea ridicärii nivelului cultural, al populatiei románé §i Tn special al femeilor din mediul rural §i urban, dar §i al asigurärii educatiei noi generatii adicä a copiilor. Astfel au constituit о fortä in indeplinirea misiunii lor educative. 9 Ibidem, p. 202. 10 „Transllvania”, 1887, nr.1-2, p. 9. 178
