Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Ioachim Lazăr: Înfiinţarea Clubului Naţional Român din Baia de Criş (1922)
Marisia XXXII-XXXIII ínfiintarea Clubului National Roman din Baia de Cri§ (1922) loachim LÁZÁR Establishment National Romanian Club of Baia de Cri§ (1922) Abstract After the Great Union of 1918 the officers of different institutions werw obliged to take the fidelity oath the Romanian State and if not, they lost their jobs. The old cultural Hungarian Associations and Societies which led a policy of denationalization were dissolved and such was the case of the Hungarian Cassina of Baia de Cris dissolved on 2n June 1919. The president of this cassina, Dr. Baumgartner addressed the Ruling Council of Transylvania contesting the legality of the decision made by country chief of Baia de Cris rural district. The application was submitted to the General Secretariat of Cluj which requested the Prefect of Hunedoara to clarify the deeds and to send the Statute and the Minute referring to the Hungarian Cassina foundation. One the 23 March 1922 there were approved the Statutes of the National Romanian Club of Baia de Cris provided that the Hungarians of the locality were also accepted. „Doina" National Romanian Club of Baia de Cris had been running for about four decades (1922-1950) and significantly to the culture spreading within Baia de Cris and surrounding localities. Keywords: the Hungarian Cassina of Baia de Cris, Ruling Council of Transylvania, „Doina” National Romanian Club Cuvinte cheie: Casina maghiarä din Baia de Cri§, Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Clubul National Román “Doina” Realizarea unitátii statului román Tn cadrul national, social-economic §i spiritual a avut о influentä pozitivä asupra Tntregii evolutii economice, politice §i culturale ulterioare. ín componenta statului national román au intrat §i alte nationalitäti ele n-au modificat caracterul unitar al Romäniei. Potrivit recensämäntului din anul 1930, structura etnicä a Romäniei, care numära la acea datä 18.057.074 locuitori era urmätoarea: romäni 73,0 %, unguri 7,1 %, evrei 4,01 %, germani 4,0 %, ucrainieni 3,2 %, bulgari 2,0 %, gägäuti, 1,4 %, turei, tätari, 1,1 %, polonezi 0,3 %, särbo-croati 0,3 %, greci 0,1 %1. Dupä 1918 cultura s-а dezvoltat Tn cadrul national Tntregit, imbogätindu-se prin aportul noilor provincii. Romänii din ora§ele §i comunele mai mari ale provinciilor aflate Tnainte de 1918 sub dominatia sträinä, lipsiti in mare mäsurä de institutiile lor de Tnvätämänt §i de cultura, au trecut ín anii 1919-1921 la ínfiintarea unor asociatii culturale, sportive §i de petrecere a timpului liber. ín aceastä perioadä s-au infiintat, pe bazä de statute aprobate de forurile competente, in judetul Hunedoara mai multe asemenea asociatii §i cluburi intre care amintim: Cercul de Cetire al Tinerilor Meseria§i din Lonea2, Casina Romänä din Hunedoara3, Casina Romänä din Geoagiu4, Clubul Román din Ilia5, Societatea de 1 Anuarul statistic al Romäniei, 1930, capitolul „Populatia”. 2 SJHAN, Fond Prefecture judetului Hunedoara, Dosar 59/1918. 3 bidem, Dosar 137/1919. 4 Ibidem, Dosar 13/1921. 179