Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Maria-Cristina Ploscă: Câteva principii de educaţie a femeilor reflectate în revista Transilvania
Marisia XXXII-XXXIII realizate de sectiile Asociatiunii, pufin accesibile poporului. Astfel s-а näscut dilema: revistä pentru popor sau pentru intelectuali. Sub conducerea lui George Barifiu, „Transilvania” continea Tn primii zece ani de aparitie, statute, regulamente, indrumäri ale ASTREI, documente istorice, studii cu privire la istoria Transilvaniei, in epocile in care §tirile referitoare la romäni erau lacunare sau interpretate tendenfios, acte din Arhivele Vaticanului. G. Baritiu evoca personalitati ale revolutiei de la 1848 (N. Bälcescu, Avram lancu). Baritiu, primul secretar al revistei, prevedea mäsuri pentru ridicarea spirituálé §i economicä a romänilor. Era preocupat de elaborarea unei istorii a patriei, cu о largä circulate „sä se poatä introduce §i Tn gimnaziul mic, sä fie §i de lecturä pentru publicul mijlociu”. Pentru a suplini lipsa abordärii problemelor privitoare la romänii din Transilvania Tn istorie s-a propus achizitionarea tuturor izvoarelor istorice, documente §i acte aflate Tn mänästiri, cancelarii, arhive vieneze. G. Baritiu a elaborat un program prin care se luau mäsuri privind sänätatea poporului - felül ín care acesta tráia, se imbráca, locuia, lucra pämäntul. Programul nu se rezuma numai la promovarea §tiintelor umaniste ci aborda curajos problemele sociale, problemele educatiei intregii familii §i ín special educatiei femeilor. Altä problemä stringentá a epocii era ortográfia latinizatá care conferea un stil greoi, influentat de cél al ziarelor austriece, acesta aträgänd critica lui Titu Maiorescu ín Convorbiri Literare, care, la articolul lui Baritiu, dá replica cum cä о cauzä nationalä dreaptä nu se poate apára cu о limbä stricatä. Dupä 1884, Transilvania, Tribuna (1884-1903) §i Telegraful Roman adoptä ortográfia Academiei Románé din 1880-1881. Partea literarä a Transilvaniei confine materiale referitoare la cunoa§terea §i valorificarea folclorului literar §i a artei populare „un bun criteriu al vietii noastre nationale”. Aläturi de balade reproduse din colectia Alecsandri, Transilvania publicä culegeri de folclor din Banat §i Transilvania (colinde, balade, pove§ti, cäntece haiduce§ti) semnate de I. Pop-Reteganul, Gavril Todica, Enea Hodo§, G. Baritiu. Astfel cä in 1869, la о adunare a Asociatiunii, tinutä in 10 august la §omcuta Mare, George Baritiu reia un discurs numit Despre educatiunea femeilor la natiunea romäneascä, prezentat in premieré la Bra§ov: „Asociatiunea noasträ §i-a propus a confäptui la dezlegarea unor probleme sublime de la care depinde existenta, viitorul §i reputatia natiunii romäne§ti”\ Discursui incepe cu о trecere in revistä a preceptelor educationale de la Fleuri §i Fenelon, Rousseau §i L’Aime-Martin- disputa nefiind doar asupra principiului §i modului de educatie al sexului feminin. Astfel Baritiu recunoa§te ca §coala francezä dinaintea lui 1789 „fäcea din femeie un feliu de idolu, la care te inchinai6 7”...Tot Baritiu räspunde „nu voiesc eu femei filosoafe, voiesc insä femei atät de luminate §i de sentimente nobile, incät sä §tie aprecia in bärbatul erudit §tiinta, in cel patriot virtutea civilé, in nationalist elánul national, in luptätorul pentru libertate sacrificiile lui, in omul de caracter virtutile lui8”...’’voiesc femei care sä §tie din capul locului cä dacä se märitä au sä placä numai lui Dumnezeu §i bärbatului....dacä acesta este un om brutal, femeia sä-l §tie dezarma cu bländeti le sale....dacä este nefericit färä culpä, ea sä-i toarne balsam vindecätoriu in anima sfä§iatä de dureri. In fine doresc ca fiecare femeie romänä sä se facä mamä §i incä mamä atät de bunä, duioasä, inteleaptä §i preväzätoare, incät amorul §i devotamentul ei sä rämänä intipärite in inimile pruncilor pentru tot cursul vietii lor. Baritiu sugereazä cä acestea §i 6 Transilvania, 1869, nr. 190, p. 200. 7 Ibidem, p. 201. 8 Ibidem. 177
