Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Maria-Cristina Ploscă: Câteva principii de educaţie a femeilor reflectate în revista Transilvania
Istorie deosebit cä §i ea poate sä-§i reclame Tn sotietate drepturile de om atingátoare la felül säu”. ín revistä apäreau pamfleté, fragmente de opere literare, despre menirea femeii, pregätind opinia publicä pentru ideile avansate ale vremii. George Baritiu se intreba Tntr-un articol publicat Tn Gazeta de Transilvania, al cärei director era: „Oare fäcut-am noi romänii, pänä acum destul la aceastä stra§nicä datorie cätre omenire, cätre noi Tn§ine, de a ne create fiicele noastre mäcar numai proportional cre§terii date pärtii bärbäte§ti?”3, iar Bälcescu sublinia cä färä schimbarea statutului anacronic al femeii, nu va fi posibil progresul real al tärii. ín Europa, indiferent de deosebirile nationale care au existat Tntre aceste mi§cäri, a cäror dezvoltare a atins maturitatea Tn a doua jumätate a secolului al XIX- lea, au avut Tn vedere trei aspecte, printre care angajamentul pentru reforme sociale §i morale care le precedase §i care se mai manifestau Tncä, problema instruirii femeilor indiferent de tipul de Tnvätämänt superior sau elementar (analfabetismul feminin din Italia, Spania §i Portugália atingea cele mai ridicate cote din Europa), crearea posibilitätilor de a munci, extinderea lor §i cre§terea salariilor femeilor, reforma dreptului civil, relatia dintre soti sub aspectui dreptului sotiei la un venit §i la proprietate. Prioritatea reprezentatä de Tnvätämänt, de dreptul la muncä §i de reforma cäsätoriei, Tmpreunä cu lupta angajatä Tmpotriva säräciei femeilor evidentiazä aspectele specifice mi§cärii feministe clasice: independenta economicä, intelectualä §i moralä, Tncrederea Tn sine. Mi§carea feministä nu a pus sub semnul Tndoielii cäsnicia §i familia, ci subordonarea conjugalä, Tngrädirea femeii §i Tndatorirea ei de a se supune, evadarea din „prison-house of the wife". ín Transilvania, reuniunile de femei au conlucrat asiduu cu Astra, fiind prezente la adunärile generale ale acestei mi§cäri, pentru a-§i tine propriile adunäri luänd parte la dezbaterea problemelor generale aflate pe ordinea zilei, la expozitii de artä popularä, la organizarea educatiei femeilor románé, la spectacole de teatru §i serbärile cämpene§ti precum §i la alte activitäti organizate cu aceste prilejuri. Faptul acesta TI observäm prezent Tn statute ale multitudinii de Reuniunii ale femeilor románé iar pentru о exemplificare cát mai elocventä vom folosi Statutele Reuniunii din comitatui Hunedoara, aprobate Tn 26 septembrie 1887, unde se mentiona cä aceasta putea fi desfiintatá cánd membrii fondatori §i ordinari vor scädea la un numär de mai putin de 20 de persoane, „averea" reuniunii urmänd sä treacä Tn fondul ASTRA, care avea о Tntrebuintare pentru „ajutorarea §colilor romäne§ti din comitatui Hunedoara, cu deosebitä considerare la §coalele de fetite”4. Un important factor Tn dezvoltarea ideilor feministe din a doua jumätate a sec XlX-lea a fost reprezentat de revista Transilvania - Foaia Asociatiunii Transilvane pentru Literatura Románá §i Cultura Poporului Román. Revista a apärut prima datä Tn Bra§ov, de trei őri pe luná (1 ian-1 febr.1868), bilunar (15 febr.1868-15dec.1878), la Sibiu bilunar (1 ián 1881-15 ianuarie 1889), lunar (1890-1895), 1896-1901, 10 nr. pe an 1902-1906, trimestrial (1910-1913), la douá luni (1934-1940) §i din nou trimestrial5. Transilvania fusese conceputá de Tntemeietorii ei ca о foaie poporalá sau ca о „foaie Tn stil poporal” ceea ce nu a putut deveni, deoarece era greu Tn conditiile Tn care majoritatea täranilor erau analfabeti, iar redactorului i se cerea sä publice §i lucräri 3 Ibidem. 4 Reuniunea femeilor románé din comitatui Hunedoara (1886-1911), Ora§tie, 1912, p. 4. 5 Dictionarul presei literare romane§ti. 1790-1990, Bucuresti, Editura Fundatiei Culturale Romane, 1996,’ p. 475. 176
