Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)

Nicolae Victor Fola: Consideraţii privind situaţia elitelor româneşti din Transilvania în perioada modernizării (1850-1918)

Marisia XXXII-XXXIII

.... extraprofesional erau fondatori, dar §i actionari in institutiile de credit financiar

(inclusiv Tn directiile acestora sau in comitetele de supraveghere)”. Preotii romäni erau prezenti in actiunile de ridicare culturalä si economicä a maselor täräne§ti (unul dintre cei mai cunoscuti era Alimpiu Barbolovici, vicarul greco-catolic al Sälajului §i director al despärtämäntului zonal al Astrei”). Multi s-au implicat §i in alegerile comitatense §i municipale, exemplificänd astfei „...noua mentalitate socialä cu coloratura politicä §i socialä modernä”, a acestei categorii de intelectuali. Dintre reprezentantii de frunte in efortul de luptä nationalä se numärä foarte dinamicul Vasile Lucaciu §i ceilalti preoti implicati in procesul memorandi§tilor. Desigur, s-a manifestat loialitatea - intre nemaghiari - a preotilor luterani §i a värfurilor clericale ortodoxé.

Este cunoscutä „ vigilenta” manifestatä de autoritätile ungare la cumpäna dintre secole, din punct de vedere politico-administrativ §i politienesc. in zona Tärnavelor se expedia о adresä (in 16 iunie 1894), de prefectul celor douä comitate Tárnává, contele Sándor Janos, ministrului de Interne, Hieronimi. Invocänd paragraful 104 al Légii electorate ( care tinea loc légii privind dreptul de intrunire, nelegiferat), prezintä preocupärile sate de prevenire §i implicit de reprimare) a adunärilor publice suspectate a fi organizate in scop national/politic , precizeazä cä ”...se exercitä supravegherea severä legalá pentru exersarea scopului (guvemäriin.n.) in sigurantä...ca §i cele in cele mai mici cazuri sä fie pornite actiuni legale de reprimare, in cel mai sever mod sä se actioneze in toate cazurile”. Documentele mentioneazä in ace§ti ani numeroase amenzi, interventii frecvente in fortä ale jandarmilor, in cazul cäntärii de cäntece nationale, dar §i a purtärii tricolorului romänesc. Redactat in limba maghiarä, evident, actul este insotit de о listä а preotilor aflati sub supraveghere politieneascä, cei mai multi ortodoc§i §i grecocatolici, dar §i а 13 preoti luterani, din localitätile de pe Tärnave ( in total 66 de preoti). íntre luterani sunt mentionati, de exemplu Müller Gustav si Kenzel Mihály din Bazna, Galsburg Iosif din Bägaciu, Tiri András din Päucisoara, Woller Karol din §aros (cel maghiar, actualul Deleni) etc. Preotii catolici, calvini §i unitarieni colaborau neconditionat. Pentru ortodoc§i, episodul cél mai cunoscut de colaborare ( exceptand pe cel al lui Vasile Mangra, in ultima parte a vietii), l-а constituit formarea, sub influenta mitropolitului de Sibiu, Miron Románul (exclus definitiv din conducerea Partidului National Román, in anul 1881), a Partidului Moderat Román, cu efective scheletice, cu existentä efemerä §i färä influentä intre romäni.33

In analiza situatiei elitei politice romäne§ti, pentru perioada anilor 1861-1881, componenta Comitetelor centrale electorate aratä promovarea reprezentantilor functionarilor, reducerea ponderii clericilor, dar §i märirea micului grup al radicaliter cu profesii liberale, deci preeminent elitei laice. in contextui promovärii pasivismului politic, apói al neoactivismului, s-а urmärit apartenenta confesionalä §i provenienta socio-profesionalä a liderilor (prima generatie post-§agunianä a fost reprezentatä de D. Comsa §i Eugen Brote). Victoria definitivä a elitei laice se considerä a fi perioada de dupä moartea lui §aguna (desi rolul laicilor spore§te §i in anii liberalismului). Dar, se remarcä cu justete, laicii nu au putut sä promoveze un lider de

33 Idem, Intelectualitatea ecleziasticä din Transilvania in perioada dualismului austro-ungar,in Studia Universitatis Petru Maior, Historia,nr. 2/2002, pp. 168-169, 177, 181-183 §i 185-191.Pentru supravegherea preotimii de pe Tärnave, document(adresa) comitelui suprem, vezi SAJN - Mure§, Fond Prefectura Comitatului Tárnává Micä(documentul nr. 7).

137