Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Nicolae Victor Fola: Consideraţii privind situaţia elitelor româneşti din Transilvania în perioada modernizării (1850-1918)
Istorie talia mitropolitului. Sub aspect demografic, dar §i al repartizärii pe teritoriu al mandatelor Consiliului National Román §i al componentei Comitetelor Centrale Electorale, se constatá predominarea Sibiului, apói urmeazá un grup de proximitate, cuprinzänd Alba de Jos , Fägära§ §i Hunedoara, comitate urmate de Bra§ov, Solnoc-Däbäca, Turda-Arie§, Tn final Bistrita-Näsäud §i Tärnava-Micä.34 Traseul formativ al värfurilor intelectuale romäne§ti cuprinde centrele mentionate din sträinätate, centrele din Transilvania §i se remarcä о promovare, dupä meritele dovedite, respectiv bursele oferite de institutele-mecenat de diverse proveniente. Generatiile acestor ani stau sub semnul a trei perioade (curente): а “Luceafärului””, “Tärii Noastre” §i “Tribunei” din Arad, fiind puternic marcatä amprenta culturalului §i a préséi, ca §i a §tiintei, cu influente din Románia §i, evident, din Europa. Ideatic, multi se revendicä de la Mihai Eminescu, a cärui receptare in Transilvania atinge punctui culminant, titlul primei publicatii fiind relevant. Tinerii §iau exersat scrisul in paginile unor reviste ca: “ Familia”, “Tribuna”’, ’’Foaia ilustratä”. Redactia „Luceafärului” are ca personaj furnizor de proiecte pe Nicolae lorga, urmat de liderii din umbrä: Marie Chendi, loan Bianu, Constantin Stere, loan Luca Caragiale, lideri exilati, ca Stefan Octavian losif, Zaharia Bärsan §i lideri curele de transmisie - Mihail Sadoveanu, Vasile Pärvan, Alexandru Vlahutä. Conducätorii din prima linie au fost Octavian Täsläuanu §i Octavian Goga, numiti in anul 1906 secretari ai “Astrei”, institutionalizänd astfei elita culturalä §i creditänd astfei proiectul ei cultural. Atät pe plan cultural-national, politic, ca §i al activitätii Bisericii, intelectualitatea culturalä se implicä in societate, atät pe planul creatiei, cät §i al transmiterii de valori, prin functiile realizate, de orientare §i directionare a optiunilor axiologice ale vietii sociale, de reprezentare, formativä, dar §i de coordonare §i securizantä.35 Cu incepere din anul 1861, pänä la desfiintarea de cätre régimül comunist, in anul 1950, "Asociatia transilvanä...” va rena§te dupä 1989. Apärutä datoritä sträduintelor colective ale elitelor romäne§ti, ea a fost un factor de coagulare cultural, de facturä asociationistä. Ea cäuta, in mäsura posibilitätilor, sä suplineascä lipsa institutiilor de invätämänt superior in limba romänä (exceptie fiind institutele teologice). Dar reprezenta §i un factor coordonator pe domeniile pe care §i-a structurat activitätile, colaboränd cu organizatii similare transilvane §i cu personalitäti sträine. Multi astri§ti colaborau cu reprezentanti ai unor asociatii §tiintifice §i culturale din Patria Marná, iar unii dintre reprezentantii säi au fost membrii ai Academiei Románé. Incä in adunarea generálé din anul 1862 de la Bra§ov se aprobä suma de 120 de florini pentru studentii romäni de diverse specialitati (nu doar pentru domeniul juridic, cum s-а propus initial), indiferent de provincia románeascá din care proveneau. S-au alocat unele sume pentru cei competitivi, ca §i pentru cei care doreau sä-§i insu§eascá о meserie, pentru procurarea de cárti pentru bibliotecile “Astrei”, imbogátirea muzeelor §colare (colectii de piese arheologice, numismaticä, mostre de minereuri -n.n.), dar §i pentru bibliotecile liceelor din Blaj §i Brasov, pentru sprijinirea celor preocupati cu cre§terea viermilor de mátase 34 Vlad Popovici, Elita politicä romäneascä din Transilvania(1861 -1881). О perspective alternative, in „Annales Universitas Apulensis, Series Historia’’, 14/1, 2010, pp. 217-227. 35 Andreea Däncilä, Ipostaze ale elitei culturale romäne§ti din Transilvania la Jnceput de secol XX , Tn „Annales Universitatis Apulensis, Series Historia”, 14/1, 2010, pp. 231-238. 138
