Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Nicolae Victor Fola: Consideraţii privind situaţia elitelor româneşti din Transilvania în perioada modernizării (1850-1918)
Istorie profesorii titulari §i extraordinari din institutiile de stat §i confesionale din Cluj, Oradea, Sibiu, Blaj, Arad,Timi§oara etc., Tn mare majoritate formati la universitáti din sträinätate. Erau mai bine pregätiti profesional, dar si retribuiti §i apreciati ca ceilalti profesori din Tnvätämäntul mediu. A doua categorie cuprindea profesorii din colegiile §i §colile confesionale, cele civile, pedagogice, tehnice, comerciale, industriale, agricole, de ucenici, de muzicä §i desen etc. (in anul 1910, pe ansamblul Transilvaniei erau peste 2100 de cadre didactice). §i reprezentantii celei de-а doua categorii erau pregätiti in „academiile „ din sträinätate §i in §colile superioare din Transilvania, care asigurau un nivel inalt instructiv-educativ, impus de nevoile societätii capitaliste. Grupul cel mai numeros (5253 persoane, in anul 1910, cuprindea invätätorii de la orase, tärguri §i sate, marea majoritate a personalului didactic din §colile primäre. Cei mai bine salarizati erau cei din ora§ele Bra§ov, Sibiu, Cluj, Arad, Tärgu-Mure§, urmau cei din tärguri §i comunele mai mari §i, in final, cei din localitátile mid (se includeau salariul, sporurile de vechime, banii de chirie, dreptul la grädina de legume sau echivalentul ei, conditionate, pentru nemaghiari-romäni,slovaci, särbi, ruteni, etc., de „intelegerea „/ acceptarea componentelor maghiarizärii-nota noasträ).32 ínainte de primul räzboi mondial, intelectualitatea ecleziasticä reprezenta cca. 42% din totálul intelectualilor romäni. Dupä aplicarea patentelor imperiale din anii 1853-1854 s-au desfiintat obligatiile urbariale ale täränimii aservite, iar preotimea catolicäjuteranä §i calvinä §i-a pierdut dreptul de a percepe dijma(quarta) de la tärani. Enoria§ii vor da о cantitate de produse in natura ( „capetii” ), pläteau “stola” §i о sumä de bani pentru serviciile prestate . Preotimea transilvanä rämänea un grup intelectual neunitar, divizat din punct de vedere etnic §i dupä pregätirea intelectualä ( preoti academiti, cei cu facultate teologicä §i cei cu pregätire medie). Diferente apäreau §i datoritä conditiilor de mediu socio-cultural (urban si rural), practicilor de retribuire §i celor de intregire a veniturilor (articolul de lege XIV din anul 1898, pentru preotii ortodoc§i, luterani, calvini, unitarieni §i mozaici, cu subventii din partea statului). íntregirea depindea de nivelul pregätirii §i al veniturilor realizate in parohie, iar subventiile se acordau pe dieceze. Elita preoteascä avea venit de peste 800 de florini (peste 1600 de coroane) §i cuprindea derül inalt, inclusiv protopopii diferitelor confesiuni (la luterani insä, din anul 1865, 50% din preoti aveau venit de peste 1000 de florini). In categoria a doua se includeau preotii cu venit anual de 600-800 de florin(1200-1400 de coroane), iar categoria ultima avea un venit anual intre 500-600 de florini (1000-1200 coroane). Majoritatea preotilor ortodoc§i, greco-catolici, unitarieni §i multi dintre cei calvini aveau venit anual sub 500 de florini, starea materialä multora era dezastruoasä. Intregirile de salariu se acordau anual, in douä rate §i puteau fi oprite de autoritäti, dacä se fäceau vinovati de “tendinte contrare statului”. Facilitätile materiale acordate constituiau о mare povarä, cäci le impunea sä-§i neglijeze datoriile de ordin national §i politic. Protopopii aveau atributii specifice, sinoadele preote§ti coagulau activitati comune cu asociatiile de invätätori, se prezentau §i piese de teatru, se desfäsurau activitati ale „Asociatiei transilvane...”, petreceri populare. Preotii §i notarii cercuali angajau invätätorii prin concurs, sprijineau §colile Tntemeind fundatii, asigurau intravilane §i ajutoare bänesti. Ca §i reprezentantii intelectualitätii didactice 32 loan Chioreanu, Dinamica §i structura intelectualitätii didactice din Transilvania intre anii 1900- 1918, in „Studia Universitatis Petru Maior”, Historia, nr. 7/2007, pp. 138-140. 136
