Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Nicolae Victor Fola: Consideraţii privind situaţia elitelor româneşti din Transilvania în perioada modernizării (1850-1918)
Marisia XXXII-XXXIII fost de peste 40 de ori.28 Specializarea profesionalä, components a societätii moderne §i extinderea tehnicii, Tn paralei cu folosirea §tiintelor exacte a märit numärul studentilor politehni§ti. Studentii erau atra§i de posibilitätile de afirmare, de statutul de sine , dar §i de carierä §i salarizarea corespunzätoare. Cercetätorul mure§an dr. loan Chiorean remarcä dificultatea discernerii numärului lórin statisticile de la sfär§itul secolului al XlX-lea §i Tnceputul celui urmätor, cäci Tntre intelectualii de profil tehnic se includeau numai inginerii particulari. Ceilalti ingineri se includeau Tn categoria functionarilor de stat comitatensi, districtuali, orä§ene§ti, - dacä deserveau monopolul de stat pentru tutun, sare, constructs, Tntretinere, poduri §i §osele, ape, control de stat al minelor, sector industrial, edilitar, silvic, chimie, pomiculturä, viticulturä, serviciul funduar, dar si liber-profesioni§tii. Recensämäntul din 1910 consemneazä doar 139 de ingineri Tn Transilvania, la liber-profesioni§ti, Tn conditiile Tn care, anual, peste 200 de tineri absolveau anual facultäti de profil tehnic. Conform datelor acestui recensämänt, Tn Transilvania erau recenzati 30391 de intelectuali, dintre care 36,7% erau romäni, 49,5% erau maghiari, iar 13,8% sasi. Pe primul loc era intelectualitatea didacticä (din Tnvätämäntul pre§colar, primär, secundar si superior), pe locul al doilea cu 27,40% intelectualitatea tehnicS §i economics (intelectualitatea tehnicS cuprindea 5776 persoane, adicS 18,9% dintre care doar 1610 erau románi). Urmau functional din aparatul de stat, de la diferite nivele, intelectualitatea ecleziasticS avea pondere de 13,8%, cea medicals de 9,6% §i cea juridicS de 7%.29 30 Revenind la studenti §i la centrele unde se pregSteau, se urmSre§te ponderea romänilor originari nu numai din Transilvania, ci si din Tntreaga Ungarie (de§i, pe teritoriul actual al Ungariei deznationalizarea era mai acerbS, Tn cazul diverselor nationalitäti), sub aspect economic si politic. La Universitatea din Cluj, pänS Tn anul 1919 au studiat 2654 tineri romäni, dintre care 1836 la drept §i §tiinte politice, 515 la medicinS, 140 la filosofie, limbi moderne, istorie, 104 la matematicS. Pe ansamblul Ungariei istorice, studentii Tn medicinS §i farmacie reprezentau cca. 33,62% din totálul studentilor (la Cluj §i la Budapesta erau 21,98% dintre ei), iar cea mai mare cre§tere о inregistrau studentii la drept. Pentru civilizarea si modernizarea societätii, semnificatie, la trecerea Tntre secole, о are §i numärul studentilor Tn medicinS, al cärui numär a crescut Tn permanents. La facultatea de profil din Cluj, numärul medicini§tilor §i cel al farmaci§tilor a crescut de la 32, Tn anul 1872/1873, la 598, Tn anul universitär 1912/1913. Dupä apartenenta confesionalä, Tn acest ultim an erau 54 de studenti ortodoc§i, la care se adaugä un numär neprecizat de greco-catolici (recenzati aläturi de romano-catolici, dar §i armeanocatolici, dupä sistemul practicat oficial atunci, al “vorbitorilor de maghiara”)31 Dintre categoriile profesionale cu pregätire intelectualä, extrem de consistente pänä la revolutia din 1848-1849, se numärä cea didacticä §i cea ecleziasticS. Cea dintäi se afla Tn proces de laicizare progresivä §i, la nivelul Tnvätämäntului primär §i mediu, era relativ omogenä. О components a ei este pätura superioarä, cuprinzänd 28 C.Sigmirean, Formarea universitarä a tinerilor romäni din Transilvania in epoca moderné,m Studia Universitatis Petru Maior; Historia, nr. 1/2001, pp. 106-107. 29 loan Chiorean, Dinamica intelectualitätii tehnice din Transilvania pänä la 1918, in Studia Universitatis Petru Maior,Historia, 1, 2011, pp. 69-72. 30 C. Sigmirean, Istoria formäriiintelectualitätiiromäne§ti..., pp. 107-108 §i 161. 31 Victor Karady, Lucian Nästasä, The University of Koloszvar/Cluj and the students of the Medical Faculty(1870-1919), Budapesta-Cluj, 2004, p. 45. 135
