Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Nicolae Victor Fola: Consideraţii privind situaţia elitelor româneşti din Transilvania în perioada modernizării (1850-1918)
Istorie romäni transilväneni din Blaj, Sibiu ,Bra§ov, Näsäud, cei care au fost ale§i membrii ai Academiei Románé (conform anexei). О contribute remarcabilä pe plan didactic §i al practicii §colare §i-a adus institutorul de exceptie al Blajului Toma Coci§iu. Absolvent al Institutului Preparandial/Pedagogic al Blajului, spre sfär§itul räzboiului mondial, a desfä§urat о activitate fructuoasä ca Tnvätätor §i apoi director al §colii primäre (publice) din Blaj, cu incepere din anul 1919. S-а afirmat ca un strälucit militant pentru §coala activä (el о numea §coala cre§tinä activä) §i dezvolta metoda centrelor de interes (“de viatä”). A editat lucräri de cunoa§tere §i popularizare a metodei sale didactice, astfei cä Tn al 99-lea an de viatä lucra la un dictionar al ideilor §i practicilor “ §colii active”. Activitatea sa prodigioasä era apreciatä nu doar in zonele limitrofe Blajului, ci §i la nivelul asociatiilor didactice din Románia §i al ministerului de resort, in sträinätate о comunicare pe care а sustinut-o i-a fost publicatä in revista lui A. Fernere „Pour Г Ere Nouvelle”, Paris, nr. 130, (anul 15), august-sept. 1937, cu titlul „La methode active et creative a I “ école experimentale de Blaj (Roumanie).”25 Reluänd problematica pregätirii la nivel superior a tinerilor stúdióéi romäni, se poate constata cä Facultatea de Teologie a Universität din Budapesta era urmatä de 258 de romäni, cea de Medicinä §i Farmacie insuma la un total de 609 studenti romäni, 27 absolventi ai liceului bra§ovean, 21 de bläjeni, 10 dintre näsäudeni §i 8 dintre beiu§eni (perioada anilor 1867-1918). О facultate cäutatä, dreptul §i §tiintele Politice era frecventatä de 126 absolventi din Näsäud, 191 de bläjeni, 54 din Beiu§, 62 din Bra§ov; in profil matematicä §i §tiinte ale naturii urmau 13 absolventi de la Näsäud, 5 de la Beius, 9 bläjeni, 7 bra§oveni, la medicinä §i farmacie erau 45 de absolventi de la Näsäud, 28 din Beiu§, 103 bläjeni §i 48 din Brasov. La Academia Agricolä din Cluj-Mänä§tur studiau 103 studenti romäni. Mai putini erau la profileie minerit §i agriculturä, medicinä veterinarä (se intälnesc multe burse Gojdu §i Näsäud), dar §i la filosofie §i istorie, la Academia Orientalä Comercialä §i la Academia Comercialä din Cluj.26 La Universitatea din Viena, in anul universitär 1890/1891 erau 104 studenti romäni, din 6220 de studenti (2092 erau israeliti, 103 evanghelici -pe ansamblu estimám 223 transilväneni). Cercetätorul clujean dr. Stelian Mändrut apreciazä pentru intreg teritoriul Romäniei prezenta la Viena a 1063 tineri, dintre care 77 din Transilvania, Banat, Cri§ana §i Maramure§. In anul univ. 1897/1898, intre studentii romäni, ponderea mai mare о aveau cei care studiau in Ungaria, urmati de cei din Austria, apói de cei din Germania.27 ín anii regimului dualist, 395 de tineri din Transilvania §i Banat au urmat studii politehnice 216 diverse specializäri practice (7 in agriculturä, 57 in minerit etc.), cei mai multi la Universitatea Tehnicä din Budapesta §i la Academia de Minerit §i Agriculturä din Schemnitz (formeazä 10,58% din totálul romänilor care au studiat in sträinätate in perioada dualismului). La Universitatea Tehnicä din Budapesta, intre anii 1871-1913, cre§terea numärului lor a 25 Toma Coci§iu §i “ §coala experimental de la Blaj”, subcapitol la N.V. Fola, op. cit.,p. 168-172. 26 Cornel Sigmirean, Istoria formärii intelectualitätii románé din Transilvania §i Banat in epoca modernä, Presa Universitarä Clujeanä, 2000(Anexa §i la pp. 196-199). 27 St.Mändrut, Studenti din Romania, Transilvania §i Bucovina la Universitatea Tehnicä din Viena, in “Anuarul Institutului de Cercetäri Socio-Umane Gh. §incai' Tärgu-Mure§, 1998, pp. 215-216 §i \úem,Studentii romäni din Transilvania la universitäti din Germania §i Austro-Ungaria 1897/1898, Tn „Culturä §i societate in epoca moderna",Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1994, p. 134. 134
