Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Nicolae Victor Fola: Consideraţii privind situaţia elitelor româneşti din Transilvania în perioada modernizării (1850-1918)
Marisia XXXII-XXXIII Viena.16 Urmärim contributia facultätilor §i seminariilor teologice, respectiv a §colilor medii romäne§ti in pregätirea studio§ilor romäni. La Blaj, in cadrul Facultätii de Teologie §i a §colilor arhidiecesane, au functionat, intre anii 1850-1918, un numär de 160 de profesori, dintre care 124 aveau studii teologice, iar 17 pregätire pedagogicä de nivel mediu (insä pregätirea lor era la nivelul cerintelor timpului, astfei cä la Praga au studiat §tefan Pop, Petru Solomon, George Munteanudirector al Institutului Preparandial/Pedagogic, iar Valeriu lozon a urmat cursuri la Academia de Comert din Debretin §i cursuri bancare la Viena). Un numär de 49 dintre ei au urmat facultäti care le permiteau (impreunä cu examenele aferente) sä predea in §coli de nivel mediu ( unii §i in cel superior, cazul dr. Ambrosiu Chetian, specialist in §tiintele naturii, care scurt timp a fost asistent la Catedra de Botanicä a facultätii de profil din Cluj, iar dr. Alexandru Borza, absolvent al Facultätii de §tiintele Naturale de la Breslau, dupä 1919, prin activitatea desfä§uratä la Cluj s-а remarcat ca personalitate mondialä in etnobotanicäj.Tot aici, ca personalitate, se distinge Augustin Caliani, specialist ín istorie, cu pregätire postuniversitarä in civilizatia clasicä §i istoria artei in Italia, care , dupä ce a fost un timp directorul Liceului „ Sfäntul Vasile cel Mare” din Blaj, a obtinut postul de director al invätämäntului particular din Ministerul Educatiei. Din totalul profesorilor Blajului, pentru anii 1850-1918, 33 au studiat la Viena, 17 au urmat facultäti de profil pedagogic la Budapesta, filologul dr. loan Ratiu a absolvit Facultatea de Litere din Graz (Austria). La Cluj §i-au fäcut studiile 15 profesori( dintre care 4 la litere §i filosofie), Eugen Mera §i-a completat studiile la Berlin, Augustin Ungureanu §i-a fäcut о parte din studii la Viena, lacob Muresianu la Academia de Muzicá din Leipzig. Dintre cei 37 de profesori bläjeni, absolventi ai Universitátii din Budapesta, de importantä mai mare - in afara lui A. Chetian sunt: dr. Ilie Däianu ( absolvent de teologie §i filosofie), redactor al „Rávasului” din Cluj, autor al unor lucräri de istorie §i biserice§ti (parlamentar dupä Marea Unire), Ion Agärbiceanu, cunoscutul scriitor, preot, membru corespondent al Academiei Romane, dar §i membru corespondent al sectiei literare a “’Astrei” §i secretar al acesteia,membru fondator al Societätii Scriitorilor Romäni, medicul §i militantul national loachim Drägescu (Dräghici, de fapt),-absolvent al liceului bläjan, a tradus о parte din „Internül „ lui Dante Alighieri, avocatul dr. luliu Maniu, cunoscutul om politic, absolvent de drept (cu doctorat) la Cluj, Budapesta si Viena, dar §i Margareta Flodos (cäsätoritä Pop), folcloristá, care §i-a luat doctoratul la Budapesta cu teza „Poezia popularä romäneascä din zóna Blajului”, fiind prima femeie din Transilvania care a promovat doctoratul in §tiinte filologice. La Budapesta §i Innsbruck a urmat studii teologice profesorul si publicistul Dumitru Neda, colaborator §i secretar al revistelor blájene, poliglotul loan Bálán, altá personalitate in teologie, cu studii la Blaj §i Budapesta, doctorat la Innsbruck (a publicat lucräri de teologie la Blaj, Bucuresti, Oradea si Roma, a ajuns episcop la Lugoj §i a fost unul dintre martirii supu§i exterminárii, ca detinut politic, la Sighet, ca §i Vasile Aftenie §i alti frunta§i ai Bisericii Grecocatolice). Augustin Benea a urmat Academia de Muzicá la Berlin, iar Facultatea de Litere la lasi a urmat-o Simion Ghizdavu. Universitatea din Bucuresti au urmat-o 9 16 Rainer Lettner, The Reform of Austrian Secondary Education in 1849, ín L’Enseignement des Elites...., pp. 66-69 §i Peter Strachel Regional Traditions of Philosophy in a Multietnic Area.Austrian Official School-Philosophy..., ín L’ Enseignement de Elites, pp. 44-45. 129
