Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Nicolae Victor Fola: Consideraţii privind situaţia elitelor româneşti din Transilvania în perioada modernizării (1850-1918)
Istorie intelectuali bläjeni: Eugen Hopärtean (Conservatorul de Muzicä), Laurean Puiu §i ßtefan Manciulea (istorie si geografie), - cel din urmä ajunge profesor universitär la Cluj, fiind premiat de douä ori de Academia Romänä, Ganea Nicodim (Conservatorul, continuat §i Ia Budapesta), Nicolae Bränzeu (Facultatea de Istorie §i Facultatea de Drept), Vasile Häncu (Facultatea de Medicinä), Aurel P. Bänut (Facultatea de Artä Dramaticä). Un loc distinct TI are loan Bianu, absolvent al Facultätii de Litere din Bucuresti (discipol la Blaj al lui loan Micu Moldovan),care a fäcut pregätire postuniversitarä la Paris , Milano , Madrid. Pentru intelectualii de profil teologic, coroboränd datele din §ematismele greco-catolice, informatiile din “Registrul Ordinatilor “ §i informatiile cercetätorului mure§an dr. Cornel Sigmirean, avem, pentru anii 1850-1918, Tn Mitropolia Blajului, un total de 1463 preoti activi de diferite categorii, ca §i un numär important de preoti seculari. Absolventii teologiei bläjene sunt aprox. 840, iar institutii de Tnvätämänt superior au absolvit, dupä calculele noastre, 374-380 de persoane din aparatul ecleziastic (majoritatea absoluta Tn Cluj). ín afara Transilvaniei au urmat facultati 252 de persoane (cei mai multi Tn Ungaria.urmatä de Austria, putini Tn Germania, Franta). Tot la Blaj, au urmat cursuri scurte preotii bienali, a cäror §colarizare a fost opritä Tn anul 1909. Prin liceul säu, Blajul a §colarizat 24406 elevi ( dintre care 1740 au luat bacalaureatul aici), altii au absolvit alte licee, sau au continuat cursurile de preoti bienali, Institutul Pedagogic, alte §coli, s-au calificat Tn diverse profesii. La Institutul Preparandial/Pedagogic fluctuatia a fost similarä cu cea a liceului, au urmat cursurile §i au fost examinati 3838 elevi, Tntre anii 1865-1920 §i au primit diploma de Tnvätätori 1459 persoane (conform statisticilor liceului bläjean, pe anul §colar 1921/1922).17Zece dintre profesorii Blajului au predat Tn Principate( Regatul Romäniei), respectiv Simion Bärnutiu (la Liceul Academic §i Universitatea din la§i), Augustin Caliani, lonut Costea ( fost Tnvätätor la “normele” din Blaj, apoi avocat reputat la Bra§ov §i Sibiu), loan Covaci (Faur) si Simion Mihali Mihäescu, care au profesat la Craiova, Daniil Mänästireanu a fost procuror Tn Regat, loan Märculetiu a predat Tntr-o §coalä medie la Bärlad, ßtefan Pop la Seminarul Central §i Institutul Pedagogic Carol din Bucure§ti, apoi a fost director la ßcoala de agriculturä §i silviculturä de la Herästräu, iar lacob Radu, Tnainte de a fi vicar foraneu la Hateg, membru Tn Capitlurile de Lugoj §i Oradea, a functionat ca paroh la Bucure§ti timp de 2 ani . Dintre fo§tii absolventi ai liceului bläjean s-au recrutat un numär destul de mare de medici, ingineri, functionari. in Tnvätämäntul de peste Carpati , doi Tnvätätori (din 18 mentionati de §tefan Mete§) au fost bläjeni §i, la acelasi autor (Tn “ Emigrärile románesti din Transilvania Tn secolele al Xlll-lea - al XlX-lea” ,1977 ), un numär (neprecizat) din cei 85 profesori ardeleni, care au profesat Tn Regat, sunt bläjeni. La rändul lui, luliu Moisil (Tn “Romänii ardeleni din Vechiul Regat §i activitatea lor pänä la räzboiul Tntregirii neamului”, Bucure§ti, 1929), consemneazä cam 470 de nume de ardeleni. Dintre ei, se remarcä Septimiu Albini, originär din §pring, Alba de Jos, profesor, publicist, scriitor, om politic, absolvent al Facultätii de Litere din Viena. A fost redactor responsabil al “ Tribunei” sibiene (1886-1894), Tntre anii 1892-1894 secretar al Partidului National Román. Din anul Pentru profesori, la N. Com§a §i T. Seiceanu, Dascälii Blajului(1754-1948), Ed. Demiurg, 1994 §i Ana §i Arcadie Hinescu, Oameni de ieri §i de azi ai Blajului, Ed. Eventus, 1994; teologii §i elevii la N.V. Fola, §colile Blajului intre anii 185-1918(Evolutia institutional §i contributii la dezvoltarea elitelor intelectuale románe§ti), Ed. Ardealul, Tg. Mure§, 2009, pp. 187, 221-224. 130
