Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Nicolae Victor Fola: Consideraţii privind situaţia elitelor româneşti din Transilvania în perioada modernizării (1850-1918)
Istorie in stat national propriu.”15 Procesul pregätirii viitorilor intelectuali romäni (nivelul mediu) s-а derulat Tn cadrul gimnaziilor complete/liceele actuale, inclusiv al §colii reale §i a §colii comerciale din Brasov, ca institute de invätämänt sustinute financiar de comunitäti §i de Bisericile románesti. Altä parte, considerabilä a tinerilor studiosi a urmat §coli publice §i confesionale in alte limbi, vizänd perspectiva de pregätire (specializare) Tn diverse domenii. Cadrul de functionare al sistemului educativ, de diferite forme, al perioadei era structurat de legea §colarä austriacä “ Entwurf der Organisation der Gymnasien und Realschulen”,finalizatä de contele Thunn- Hohenstein, in anul 1854, lege de inspiratie germanä. Se poate constata pozitia privilegiatä a limbii germane, ca mijloc principal pentru comunicarea oficialä , dar §i de legäturä intre intelectualii din diferitele provincii. Ea exercita insä о presiune deosebitä asupra elevilor de altä limbä maternä. in spirit central-european, in programe pondere importantä aveau §tiintele naturii, matematicile, istoria, geográfia, studiul limbilor (limba latina rämänea insä privilegiatä), se introduceau discipline facultative etc. ín functie de examenele promovate §i statutul profesional erau categorii de profesori definitivi, suplinitori §i auxiliari, functioneazä “profesorii de clasä”, actualii diriginti. Se preväd sarcinile consiliului profesoral, ca organ colectiv, atributiile directorilor, se precizau raporturile cu reprezentantii municipiilor, districtelor, inspectoratele provinciale, dar §i a unor foruri tutelare (bisericesti). Profesorul Franz Exner, unul dintre initiatorii acestei legi, considerata “Magna Charta” a sistemului educational austriac, a redactat о parte cu dispozitii provizorii pentru universitäti (completate ulterior), cu principii valabile §i azi in sistem (garantarea unei autonomii extinse si libertatea de studii §i cercetare). Statut supraveghea, conform conceptiei germane, humboldiene, autonómia universitarä si libertatea academicä, pe de о parte, iar profesorii aveau responsabilitatea specificä , dar §i posibilitatea de a-§i structura disciplinele/specialitätile de predare. Studentii se specializau pe un fond de culturä generalä §i, desigur dupä preferintele de studii ( se practicau completärile de studii postuniversitare). Rezultat al adoptärii acestor mäsuri de modernizare §i optimizare curricularä, la sfär§itul secolului al XlX-lea i§i ia licenta in matematicä §i fizicä prima femeie din imperiu, in anul 1907 i§i ia doctoratul in filosofie prima femeie din Austria §i tot atunci era numitä prima profesoarä universitarä, de filologie romanicä, la Viena. Filosofia ocupa un loc important in planurile de invätämänt, dar existä, natural diferente intre acceptarea predärii unor conceptii, respectiv respingerea lor. Dacä Imanuel Kant se préda in universitätile germane, in Austria era prohibit ( profesorul Ignasz Flanusch, care a avut curajul sä-l predea, a trebuit sä-§i päräseascä catedra, astfei cä se discuta §i comenta doar in particular). ín Austria (dar, in bunä mäsurä si in Ungaria), datoritä mediului conservator §i dogmaticilor solide predomina ideológia catolicä §i scolastica. Se mentinea sistemul traditional Leibniz-Wolff, iar la sfär§itul secolului al XlX-lea, sub influentä englezä cä§tigä teren empirismul ( §i datoritä epistemologiei §tiintelor naturale), pregätindu-se empirismul logic al Cercului de la 15 Liviu Maior, Habsburgii §i romänii. De la loialitatea dinasticä la loialitatea nationalä, in “Dosarele istoriei", nr. 5/177, 2006, pp. 23-25. 128
