Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Nicolae Victor Fola: Consideraţii privind situaţia elitelor româneşti din Transilvania în perioada modernizării (1850-1918)
Marisia XXXII-XXXIII carierei, depä§ind latura strict personalä va deveni socialä, iar lumea intelighentiei autohtone devine mai productivä”. Märturie a acestei evolutii este cifra de 11358 de romäni aflati Tn functii civile §i ecleziastice Tn acest timp. Organizarea institutional a burgheziei romäne§ti transilvänene se manifesta Tn forme variate: cluburi, casine, societäti, asociatii ori reuniuni cu diverse profilun, Tn special de inspiratie culturalä. “ Voalat §i retinut se manifesta о oarecare izolare a elitelor romäne§ti Tn mediui urban, о distantare fatä de aparatul oficial, dictat dintr-un instinct de conservare firesc (deci, identitatea colectivä-n.n.) si...relativa §i obligatoria forrná de liant se pástra numai datoritá traditiei §i credintei dinastice, tezá treptat abolitá de gándirea generatiei afirmate Tn deceniul prim al veacului al XX-lea, odatá cu accentuarea importantei datului real, anume Tmplinirea unitätii nationale.”14 ín complexa aglomerare etnicä si nationalä, care era dubia monarhie, compromisul realizat Tn 1867 a constituit un factor frenator ( mai mult, ostii, cum s-а dovedit Tn timp), fatä de aspiratiile romänilor, särbilor, croatilor, slovacilor, din anii 1848- 1849. Cre§tea sentimentul ilegitimitätii puterii centrale, s-au accentuat stärile conflictuale. Liderii locali ai periferiei, care, prin loialitatea lor au asigurat longevitatea imperiului au abandonat treptat noul centru, care le era ostii din punctui de vedere al identitätii nationale §i confesionale, adäugändu-se, nu Tn ultimul ränd, existent §i atractia statului national särb si a celui roman, Tn vecinätatea Monarhiei bicefale. Expresia cea mai evidentä a incapacitätii puterii centrale de a controla periféria a reprezentat-o organizarea societätii civile, asociationismul romänesc. Primele asociatii cultural-§tiintifice, dar §i publicatii periodice §i reviste culturale s-au constituit datoritá implicärii intelectualitätii §i folosind modele furnizate de lumea germanä sau francezä. Mijloacele de impunere a ideologiei noului activism (St. Mändrut) s-au manifestat prin publicisticä, gazete editate pentru elita säteascä, literatura de colportaj §i cea economicä, prin publicatiile „Astrei“. Presa contribuia la educarea politicä §i difuza informatia culturalä la nivelul comunitätii. Publicatiile §i asociatiile s-au caracterizat prin militantismul politico-cultural, centrat pe studierea trecutului limbii si folclorului, care antreneazä tot mai numero§i membrii ai comunitätii romäne§ti, de profesii diferite. Astfel asociationismul a avut un rol decisiv Tn solidarizarea elitelor §i educarea multimilor pentru supravietuirea nationalä. Afländu-se Tn fruntea modernizärii societätii romäne§ti, reprezentantii lui au fost agenti ai reformismului. Capacitatea lor s-а concentrat Tn promovarea nationalismului constructiv, nuantat cu elemente de liberalism, dar §i de sustinerea intereselor specifice, de naturä social-economicä. Unui numärdezeci de asociatii, reuniuni, societäti le-а revenit misiunea extrem de importantä, dar §i dificilä, de a genera §i apói de a stimula procesul de secularizare a ideologiei, Tntärziat oarecum, dinspre Europa occidentalä. Scopul sutelor de reuniuni cooperative, bänci, organe culturale etc., a fost autonomizarea lor Tn relatiile cu Budapesta, reducerea dependentei fatä de guvernantii de dupä 1867. Pe plan politic, romänii au adoptat initial tactica pasivismului, apoi neoactivismul, ca §i särbii §i slovacii §i...” s-au comportat ca minoritate nationalä, cäutänd sä-§i conserve nationalitatea §i au desfä§urat о acerbä luptä pentru autonómia Transilvaniei §i egalitatea Tn drepturi, care ar fi dus la schimbarea situatiei lor din minoritari Tn majoritari. Nu au reu§it, de aceea au abandonat autonómia Tn favoarea autodeterminärii, ca о premisä a unificärii spatiului romänesc St. Mändrut, Mi§carea nationalä §iactivitatea parlamentarä...,p. 34. 127
