Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Nicolae Victor Fola: Consideraţii privind situaţia elitelor româneşti din Transilvania în perioada modernizării (1850-1918)
Istorie sau de scurtä duratä; 4) preferinta pentru liceele private; 5) rezultate mediocre (juri§ti de acest nivel de pregätire) §i alegerea unor studii mai putin dificile (dreptul si literele); 6) putine studii Tn sträinätate; 7) preferinta pentru diplome Tn sectorul public (§tiinte politice, profesorat); 8) investitii putine Tn Tnvätarea limbilor occidentale. Tn ’’modelul evreesc”, adaptat initiativei private se Tnscriu urmätoarele caracteristici: 1) folosirea instrumentalä a titlurilor scolare; 2) studii adaptate pietei §colii „ burgheze” sau filiere moderne ; 3) mai multe studii, sau studii de duratä lungä; 4) alegerea studiilor dificile (medicina §i politehnica); 5) preferinte pentru liceele publice sau laice; 8) multe studii complementare Tn sträinätate; 9) investitii privilegiate Tn Tnvätarea limbilor occidentale. Asimiländu-se, chiar dacä cu unele tensiuni, evreii aveau Tnainte de anul 1914 Tn Ungaria peste jumätate dintre avocati, peste 40% dintre ziari§ti, о treime dintre ingineri §i о pätrime dintre arti§ti §i scriitori. Tn §colile comerciale superioare aveau peste 50%, ar Tn liceele reale §i gimnazii peste 23% din elevi.12 Pentru modelul cre§tin (nobiliar), sunt simptomatice evolutiile politice maghiare, de dupä moartea promotorilor liberalismului initial al dualismului, Déak si Eötvös. Partidul liberal al lui Tisza Kalman, Tn intervalul anilor 1875-1890 a avut preocupäri de “omogenizare”, Tn directia „ natiunii maghiare unitare Tn diverse domenii. Tn ace§ti ani are loc si ascensiunea conservatorismului agrarian, fenomen care se producea §i Tn Germania acelor timpuri. Tn Ungaria activa un Partid Conservator, iar scena politica maghiarä se demarca de ideile pasoptiste ( cele douä partidé, 48-ist si independent^, fiind controlate), telul omniprezent fiind dobändirea de pozitii cát mai avantajoase fatä de Viena. Tndepärtarea de liberalismul initial a fost generatä §i de eforturile “gentry-“ lor, prophetari agricoli de nivel mediu, care, pentru a rezista competitiei agrare sträine au ales calea protectionismului. Acesta se dubia cu conservatorismul, Tn conditiile Tn care cercurile guvernamentale erau incapabile sä rezolve problemele economice §i politice ale Ungariei ( ca §i alte societäti agrare est-europene), Tnsä se adaugä §i componenta antisemitä. Motivul era criticismul social, anticapitalist, Tndreptat contra Tntreprinzätorilor evrei detinätori ai marelui capital financiar, asupra cärora se värsa vina tuturor nereu§itelor. Aderentii modelului “cre§tin” erau conservatori ca orientare, dar §i ostili industrializärii §i modernizärii capitaliste, iar termenii “internationali” si “cosmopoliti” desemnau Tn acceptia lor exclusiv pe evrei. S-au restaurat acum vechile virtuti nobiliare, mai ales Tn conditiile särbätoririi Mileniului maghiar. Preconditia realizärii natiunii maghiare unitare a fost nefericita alegere a modernizärii societätii prin maghiarizarea extinsä. Contrareactia fireascä a nationalitätilor nemaghiare si “alienarea” lor le-a Tndreptat spre varianta fireascä, Tn final, cea de formare a propriilor state nationale.13 La sfärsitul secolului al XlX-lea si Tnceputul celui urmätor, mutatiile din sfera mentalului colectiv au fäcut ca intelectualitatea clericalä romänä §i cea didacticä sä cedeze locul celei laice, “tehniciste” (avocati, gazetari, ingineri, medici, functionari bancari etc.),Tn conditiile rentientizärii capitalismului Tn mediul rural”. Problema 12 Victor Karady, Dualité scolaire et dualité sociale dans la formation des élites en Hongrie au debut du 20 siede, in L enseignement des Elitesen Europe Centrale(19-20 siécles), sub directia lui V. Karady §i M.. Kulczykowski, Cracovia, 1999, pp, 122 §i 128; Paul Lendvai, Ungurii, Ed. Humanitas,2001, p. 343. 13 Liviu Maior,Memorandumul, filosofia politico-juridicä a petitionalismului romänesc.Edit. Fundatiei Culturale Romane, 1992, pp. 47-49. 126
