Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Nicolae Victor Fola: Consideraţii privind situaţia elitelor româneşti din Transilvania în perioada modernizării (1850-1918)
Istorie monarhia §i Tn schimb a släbit-o pe termen lung. Pentru Transleitania ( de fapt si pentru partea vesticä a Imperiului, Cisleitania), dominatia exercitata de cätre aristocratie ( prin conditie, avere, favoruri imperiale), ín conditiile dezvoltärii clasei de mijloc constituia un viciu fundamental, iar ”... caracterul dual al regimului era un pericol din cauza permanentelor acomodäri §i concesii Tntre Viena §i Budapesta”. Partea austriacä era mai evoluatä economic, dar §i mai avansatä politic (votui universal pentru bärbati se introduce ín anul 1907). ín momentul de fatä se apreciazä cä cele douä párti ale dublei monarhii au avut beneficii similare in urma aväntului economic inregistrat pänä la declansarea primului räzboi mondial. ín schimb, Transilvania era “periferizatä” fatä de Ungaria propriu-zisä, care la rändul ei era surclasatä de partea austriacä. Budapesta a cunoscut un avänt ínsemnat pe planul industriei moräritului, (folosind produse cerealiere provenite din Cri§ana §i nordul Banatului) - era numitä “Pittsburgul european”. Concentra cea mai mare parte a industriei de ma§ini, avea dezvoltatä reteaua de transporturi §i cea de bänci. Avea, de asemenea, in urma programului de construct desfä§urat, aspect de metropolä, pe cänd Transilvania rämänea in economie doar cu ateliere de reparatii pentru cäile ferate, mici intreprinderi §i, pe ansamblul economiei, provincie importatoare de produse.7 ín cercetärile istorice §i sociologice románesti (D. Gusti, S. Mehedinti, A. Moga, Victor Jinga) s-а apreciat cä Transilvania, in evolutia sa a oscilat intre situatia de marginalizare fatä de Ungaria (Budapesta concentra aproape jumätate din industria Transleithaniei) §i ceea ce reprezenta ca provincie, economie complementarä cu a provinciilor romäne§ti extracarpatice §i apoi, dupä 1918, zonä-pivot a statului román. Orientarea sa economicä i-a permis sä-§i valorifice semnificativ munca, sä-§i dezvolte ora§ele §i civilizatia urbanä, prosperitate anulatä de dualismul ungar, care .... a dezindustrializat provincia si a decapitat íntreprinderile románesti prin о politicä etnocraticä”. Astfel, о lege votatä in anul 1906 in Parlamentül Ungariei, punea ca §i conditie pentru firmele industriale care se infiintau ca 75% din lucrätori/ angajati sä fie maghiari. ín acest context este dar cä nu läudata “ civilizatie mitteleuropeanä”, opusä „barbariei, säräciei “ orientale, ci politicile promovate de oficialitätile maghiare au promovat aceastä stare de fapt. Analogie, dualismul ungar §i régimül fanariot din Principate se prezintä ca "... sistem suburbial, capabil sä indueä grave devieri de la linia occidental de evolutie”.8 ín ierarhia socialä a romänilor transilväneni, factorii de bazä erau clasa mijlocie §i intelectualitatea. Pätura urbanä romäneascä avea in anul 1910 pondere de numai 4,5%, cuprinzänd in majoritate meseria§i §i mici industrial, comercianti, etc. Cei aproximativ 4000 de meseria§i erau veriga de legäturä intre aripa intelectualä a burgheziei §i pätura de jós mai putin instäritä, in conditiile in care se manifesta neoactivismul. Burghezia romäneascä era modestä, sub 5% din populatia romäneascä, prophetari in industrie §i comert, dar §i functionari publici. Aceste douä categorii, de§i sub 2% din populatia románeascá, erau elementele cele mai active §i inventive. Populatia urbanä redusä aratä caracterul modest al mi§cärii 7 Academician Camil Mure§an,Procesul de modernizare al Imperiului habsburgic dupä 1850, in „in templul lui lanus. Studii §i gänduri despre trecut §i w'/for,”Cartimpex,2000, pp.69-71 ; situatia Budapestei §i a Transilvaniei, la Bogdan Murgescu, Romania §i Europa Acumuläri §i decalaje(1500-2010), Editura Polirom, 2010, pp. 148-149., 8 Nie Bädescu, Sincronism european §i cultura criticä romäneascä, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003, pp. 171-175. 124
