Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Nicolae Victor Fola: Consideraţii privind situaţia elitelor româneşti din Transilvania în perioada modernizării (1850-1918)
Marisia XXXII-XXXIII cät §i ín constructii ( nu s-au gásit informatii pentru tehnicienii perioadei). Cea mai mare pondere in economia Transilvaniei о detineau morile si distileriile de alcool, ca activitäti complementare distiieriei. Comerciantii bra§oveni (Gremiul Levantin) erau specializati in comertul de intermediere, pänä la schimbarea rutelor comerciale in anii 1856-1860, in legäturä cu navigatia cu abur pe Dunáre. Pe de alté parte, i§i mentine importanta sistemul de legaturi economice intre locuitorii de pe cele douá versante ale Carpatilor, acestea rezultánd din complementaritatea activitátilor de pe pämäntul romänesc. ín Transilvania se dezvoltä productia de postav §i piele ( care devin industrii de fabricä), dar §i fabrici producátoare de ma§ini agricole, utilaje mai simple pentru industria moräritului §i a fáinii, a spirtului, a tesäturilor de länä si postav, a produselor de petrol §i de steariná, conform rapoartelor Camerei de Comert §i Industrie Brasov (din cél de-al noualea deceniu al secolului al XlX-lea). Au influentat evolutia economicä §i Conventia comercialá dintre Románia §i Austro-Ungaria, aplicarea légii epizootiilor din Ungaria (1874) pentru importul de animale §i produse animaliere §i, nu in ultimul ränd, rázboiul vamal dintre Románia si Austro-Ungaria 4 Simptomaticá pentru stilul §i conditiile de viatá este situatia sistemului sanitär, odatä cu imbunátátirea conditiilor de locuit §i diversificarea alimentatiei. ín anul 1866, in conditiile epidemiei de holerá, interventia Guberniului Transilvaniei a fost fermá, in schimb epidémia din 1872-1873 (cea mai maré pänä la primul räzboi mondial), a dús la cele mai mari pierderi de vieti omenesti (in primul ränd copii), impact negativ stimulat de criza financiarä §i industrialä din monarhie, de anii consecutivi de secetä §i recoltele insuficiente. Cu incepere din anul 1880, procesele din industrie, sistemul de comunicatii §i cel sanitär, educatia alimentarä si igienicä ( efectuatä prin §coalä, asociatii economice §i culturale) au sporit asistenta biologicä a populatiei §i au favorizat reducerea mortalitätii.5 Datele privind personalul sanitär sunt incomplete §i aratä situatia precarä a Transilvaniei, atät comparativ cu intregul imperiu, cát §i cu Ungaria. ín anul 1858, din 1307 personal din acest domeniu, 83 erau medici, 158 chirurgi §i 1066 moase. ín anul 1870 erau 1721 medici, inegal distribuiti ( ora§ele ii monopolizau). Astfel, ora§ul Brasov avea 20 din cei 24 de medici ai districtului, Tärgu-Muresul 11 din cei 14 ai scaunului, Clujul 22 din cei 30 ai comitatului, Tn schimb ce comitatui Alba de Sus, cu 58007 persoane, conform recensämäntului, nu avea niciun medic.6 ín viata politicä, cu Tndreptätire s-а remarcat caracterul „defensiv” al reformismului austriac, al epocii liberale. Semnalul acesteia l-au dat Diploma si Patenta imperialä din octombrie 1860 §i februarie 1861, ca solutie de salvare dupä Tnfrängerea Austriei in räzboiul cu Franta si Regatul Piemontului.. Aceste acte au fost primite cu sperante de popoarele Monarhiei austriece, dar au fost boicotate de reprezentantii maghiarimii, care nu renuntau la programul din 1848-1849. Spiritui acestor reformé a fost unul modern, care deschidea calea unei formule federaliste de guvernare §i administrare, proiect abandonat ín anii 1865-1867. S-а realizat doar un liberalism limitat §i compromisul dualist, pe termen scurt a salvat 4 Ion Marin Balogh, op. cit., pp. 204-210. 5 loan Bolovan, Organizarea administrativa §i dinamica populatiei Transilvaniei intre revolutia de la 1848 §i primul räzboi mondial, ín „Anuarul Institutului de Istorie “G. Baritiu" Cluj-Napoca,1998,pp. 160-162 §i 167. 61. M. Balogh, op. cit., p. 210. 123
