Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Nicolae Victor Fola: Consideraţii privind situaţia elitelor româneşti din Transilvania în perioada modernizării (1850-1918)
Istorie drumuri, despägubirile de stat Tmbunätätesc starea materialä a proprietarilor romäni, care se adaugä proprietarilor funciari liberi de pe Pämäntul Cräiesc, micii neme§imi säse§ti, fo§tilor gräniceri, astfei cä progresiv balanta detinerii pämänturilor Tnclinä spre proprietarii agricoli romäni. Consecinta, comunitätile rurale preiau servicii, Tntretin singure juzii, juratii, notarii, colectorii de däri, sustin Bisericile romäne§ti §i oamenii lor, §colile confesionale, ridicä biserici din piaträ, acordä diverse ajutoare. Progrese se vor Tnregistra ín anii liberalismului austriac. ín anul 1850, Tn órajele Transilvaniei romänii formau 30,1 % din populatia urbanä, numär relativ mare, Tnsä erau foarte dispersati (exceptie fäcea Bra§ovul, cu un sfert din numärul citadinilor romäni). Intervenea precaritatea conditiei sociale, pentru majoritatea lor (exceptii fäceau Magistraturile din Bistrita §i Cluj, care acordau subventii pentru necesitätile bisericesti §i §colare). Legislatia constituia un handicap pentru romänii de pe Pämäntul Cräiesc (unde constituiau jumätate din populatie), dar §i Tn órajele din comitatele cu majoritate romäneascä: Abrud, Alba-Iulia, Deva, Fägära§, Hunedoara, Оспа- Sibiului, Tn care erau slab reprezentati Tn organele de conducere. Singura exceptie, Tn aceastä directie, pentru promovarea limbii románé ca limbä oficialä, este ora§ul Hateg. Tn anul 1861, pentru prima datä la lucrärile Universitätii Säse§ti, Tn lunga istorie a acesteia, sunt prezenti patru delegati romäni din Scaunul Sebe§ului si cel al Orä§tiei, care, prin vot separat protesteazä contra numelui de Sachsenland, atribuit Pämäntului Säsesc.2 Tn anii “ dezghetului politic”, respectiv prima parte a deceniului al §aptelea al secolului al XlX-lea, se constituie о päturä subtire de “oficiali” romäni, 186 la numär, reprezentänd 9,8% din totálul functionarilor Transilvaniei (färä finante) §i 18,7% din cei autohtoni (decembrie 1861). Cei mai putini se aflä Tn organele judecätore§ti, unde din cei 337 de angajati 152 erau alogeni,105 maghiari, 82 sa§i, romäni abia 32.Din totalul celor 439 din magistraturä, 174 magistral erau sträini ( Tn special galitieni), 117 maghiari, 93 sa§i §i 55 romäni. Pentru cei din urmä functionau trei consilieri la Tribunalul Suprem din Sibiu, erau nume binecunoscute Tn epocä: loan Bran de Lemeny, loan Alduleanu, Nicola Bologa, cäte un judecätor la tribunalele districtuale, dar nici un pre§edinte, niciun procuror si abia doi avocati din cei 121, cäti functionau la acea datä. ín cele 20 de tribunale comitatense, scäunale §i orä§enesti, gratie lui Vasile Ladislau Pop, romänii detin 5 functii de pre§edinte, 8 de procurori §i 87 de magistrate toti cunoscätori ai limbii germane §i multi ai maghiarei. La Turda figureazä dr. loan Ratiu, care functioneazä pänä Tn 28 mai 1862. “Gazeta Transilvaniei”, inseränd aceste realitäti consemna la Tribunalul din Tärnäveni, resedinta comitatului Tárnává, corpul functionarilor administrativi, cuprinzänd romäni, maghiari §i sasi, Tntr-o proportie apropiatä de cea a populatiei. Seful jurisdictiei, loan Pu§cariu, TI deschide la 29 martié 1862, Tmbräcat Tn costum national, iar cuväntarea о rosteste Tn cele trei limbi (atunci oficiale).3 Evolutia Tn cadrul modernitätii se recunoaste Tn structura profesionalä а populatiei ocupate, conform recensämintelor timpului. Numärul de persoane implicate Tn producerea si desfacerea de bunuri materiale, Tntre anii 1857-1869/1870, s-а dublat, a crescut numärul proprietarilor funciari §i s-а diversificat activitatea lor. Tn timp s-au constituit primele contingente de muncitori necalificati, atät Tn industrie, 2 Simion Retegan, Reconstructia politicä a Transilvaniei in anii 1861-1863, Presa Universitarä Clujeanä, 2004, pp. 16-17, 137-138 si 165. 3 Ibidem, pp. 23, 229 §i 236. 122
