Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Anda-Lucia Spănu: Oraşe din Transilvania în imagini de secol XVIII
Istorie almanahuri, au Tnceput sä continä ilustratii. Pänä la ínceputul secolului al XlX-lea acestea au devenit surse de informare §i divertisment dar §i surse de venit pentru artisti. ín vreme ce numärul vedutelor cre§tea, acurateta lor scädea proportional.4 Din cele ín jur de 600 de imagini istorice ale ora§elor actualei Romänii repertoriate5 6, о zecime reprezintä vederi - generale sau partiale, din secolul al XVIII- lea - ale unor de ora§e din Transilvania, mai mult decät totálul reprezentärilor ora§elor din Moldova (24) §i Tara Romäneascä (26), in acela§i veac (vezi, pentru comparatie, tabelul de mai jos). Dintre cele 60 de imagini, majoritatea sunt gravuri, care au fost multiplicate §i au circulat sub forma de stampe. Rolul stampelor Tnaintea secolului al XVIII-lea a fost mai mult educational decät estetic. Ele erau menite sä ofere informatii din domenii diferite, fiind de cele mai multe ori achizitionate pentru studiu privat, individual. Cei mai mari colectionari erau aristocrati, multi dintre ei educati, unii doar cu pretentii de cunoscätori. §i unii §i ceilalti, insä, datoritä posibilitätilor financiare §i comenzilor repetate, asigurau resursele existentei zilnice a arti§tilor.7 Dintre categoriile de imagini cel mai des multiplicate se remarcä imaginile de ora§e; astfei cä, Tn cadrul marilor colectii de stampe, о proportie semnificativä era alcätuitä din vederi urbane. Tncepänd cu secolul al XVIII-lea fenomenul colectionärii de stampe devine atät de larg räspändit Tn Occident, industria realizärii §i comercializärii stampelor fiind una mai mult decät infloritoare. Orice subiect se putea transforma Tn stampä. Apare §i moda voiajului §i, odatä cu ea, jurnalele, relatärile §i descrierile de cälätorie, mai toate ínsotite de stampe. Odatä cu stampele, colectionarea era §i la indemäna celor din clasa mijlocie. lar vederile urbane se numärau printre preferatele acestei categorii de colectionari. Constituirea colectiilor de stampe este atestatä §i in Transilvania, in secolul al XVIII-lea, atät la nivelul nobiliar §i ecleziastic, cät §i la nivelul mediilor orä§ene§ti.8 Dacä ín vestül continentului european fenomenul producerii stampelor §i, implicit, cel al colectionärii acestora, era unul deosebit de vast, in est el nu era vizibil. A trebuit sä mai treacä un secol pänä sä aparä primele stampe produse in Principate, la Bucure§ti sau la§i, §i acest lucru se intämpla aproape deodatä cu inventarea fotog ráfiéi. De§i textele foarte amänuntite ale legendelor dau multor gravuri din secolul al XVIII-lea impresia unor adevärate cronici, care ar trebui sä certifice autenticitatea imaginii reprezentate, eie nu fac altceva decät sä furnizeze date asupra unor evenimente, de cele mai multe ori reale, dar care nu s-au desfä§urat pe fundalul respectiv sau care aräta, in realitate, diferit de modul in care a fost reprezentat. 4 Timothy F. Mitchell, From Vedute to Vision: The Importance of Popular Imagery in Friedrich's Development of Romantic Landscape Painting, in The Art Bulletin, 64, 3, 1982, p. 414. 5 Teza de doctorat, in curs de tipärire: Anda-Lucia Spänu, Vechi reprezentäri grafice ale ora§elor din Románia. Contributii privind istoria ora§elorXII, Editura „ASTRA Museum”, Sibiu. 6Peter Parshall, Prints as Objects of Comsumption in Early Modern Europe, in Journal of Medieval and Early Modern Studies, 28, 1, Winter 1998, p. 31. 7 Andrew Shirley, Painting and Engraving, in A. S. Tuberville (editor), Johnson’s England, An Account of the Life and Manners of His Age, Oxford, 1965, 2, p. 48 dupä Dan Grigorescu, Arta englezä, Editura Meridiane, Bucure§ti, 1989, p. 256, nota 1. 8 Maria Ordeanu, Gravura transilväneanä din secolul al XVIII-lea in colectia Muzeului Brukenthal, in Ars Transilvaniae, 6, 1996, p. 93. 102
