Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 32-33/2. (2013)
Anda-Lucia Spănu: Oraşe din Transilvania în imagini de secol XVIII
Marisia XXXII-XXXIII Ora§e din Transilvania ín imagini de secol XVIII Anda-Lucia SPÄNU Cities from Transylvania in 18th Century Images Abstract From the repertoire of historical images of cities from Romania (about 600 representations), 10% are general or partial views of the 18th century cities of Transylvania, more than the total representation of cities from Moldova (24) and Wallachia (26) in the same century. Most of the 60 images were multiplied and circulated as prints. In terms of accuracy of town views, I thought that imaginative are 53 of them (of which 51 are general views and only 2 are partial views), 7 were made according to reality (only 2 general views and 5 partial views). There are images of nowadays-Romanian cities from the 16th to the 18th century done by artists who had not seen our citiess, but represented them as they imagined or as they have read in literarily descriptions. With some exceptions (significant are the two series of general views annexed to the Austrian topographic maps), things will change only at the end of the 18th century. Keywords: Austrian topographic maps, the 18th century, Transylvania Cuvinte cheie: harta topograficä austriaca, secolul al XVIII-lea, Transilvania ín sensul ei de reprezentare a unui loc, a unei a§ezäri caracteristice, a unui monument sau a panoramei unui ora§, deci ín Tntelesul ei cel mai curent de vedere topograficä, veduta trebuie Tnteleasä ca reprezentare a unui punct asupra cäruia cade privirea. Este redarea perspectivalä a unui peisaj, a unei arhitecturi, a unui ora§ sau a altor obiecte. Din punct de vedere al istoriei artei, veduta constituie о ramurä a [eprezentärii peisajului, in schimbare §i dezvoltare in perioade stilistice diferite. intelese Tn mod diferit de-а lungul timpului, vederile generate sau vedutele sunt creatiile acelor oameni siguri de reproductibilitatea absolutä a realitätii. Conceptui de vedutä a fost definit ca un peisaj deseris cu precizie, identificabil, care constituie in sine о märturie figurativä a unui loc §i a unui mediu anume, istoric obiectiv.1 Publicul dispus sä finanteze productia acestui tip de artä era aleätuit din cei care astäzi ar fi numiti turi§ti. Cälätoriile erau recomandate fiecärui om de culturä, mai ales in Italia, §i aid neapärat Ia Venetia. A fi väzut Italia era un fel de atestare mondenä pe care cälätorii se gräbeau sä о confirme, fie adueänd cu ei drept „souvenir” propriul lor chip pictat de arti§ti italieni, fie cumpäränd din piata San-Marco „vederi” expuse acolo pentru vänzare de un Canaletto sau, mai tärziu, de un Guardi. Vedutele erau, a§adar, ceea ce sunt astäzi cärtile po§tale ilustrate: un produs local de export, destinat aproape in exclusivitate turi§tilor.2 insä vedutele nu arätau infäti§area realä a unui ora§, ci modul in care erau eie väzute, impresia ре care о läsau asupra privitorului.3 Altfel spus, vedutele erau vederi imaginare ale unor locuri reale. Acest tip de vederi a devenit popular ca urmare a schimbärilor in domeniul tiparului. in ultima parte a secolului al XVIII-lea, cärtile de buzunar, un fei de 1 Victor. H. Adrian, Vedute europene, Editura Meridiane, Bucure§ti, 1982, p. 10-11. 2 Andrei Ple§u, Guardi, Editura Meridiane, Bucure§ti, 1981, p. 8-10. 3 Stefan Pätzold, Pforzheim - eine Stadt im Bild. Zu einigen Stadtansichten des 16. und 17. Jahrhunderts und ausgewählten methodischen Aspekten der Vedutenforschung, in Concilium medii aevi, 7, 2004, p. 15, la http://cma.gbv.de/dr,ста,007,2004,a,01.pdf . 101
