Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30/1. (2013)

I. Studii şi articole

BISERICA DE LEMN „SE ARHANGHELI MIHAIL SI GAVRIL”

DIN TROITA

(UN VALOROS MONUMENT ISTORIC SI DE ARTÄ POPULARÄ ROMÄNEASCÄ)

loan Eugen MAN1

Regretatul filolog si istoric Ion Iosif Russu, in cunoscuta-i lucrare Romänii si secuii1 2 face pentru localitatea Troita (ung. Szent Háromság) urmätoarea observatie: „...este azi sat curat unguresc, cu exceptia a vreo 5-6 familii care mai tin de parohia Miercurea- Niraj, dar nimeni nu stie románeste; avea patru confesiuni si are patru cimitire, trei unguresti (reformat-calvin, romano-catolic, Unitarian), unul romänesc”. Dupä ce prezintä unele aspecte ale evolutiei populatiei románesti din localitate, pe baza conscriptiilor (asupra cärora vom reveni), a matricolelor parohiale dintre anii 1840-1900, cu numeroase antroponime románesti (Paskuli Petre, Blaga János, Moldován Szánduj, Vetzkán Mihály etc), precum si a epitafelor de pe lespezile de piaträ, ori crucile din lemn din cimitire, cu aceleasi nume de familie (Szávuj Mihály, Regian, Páskuly etc.), in incheiere autorul concluzioneazá: „deci pe la mijlocul veacului al XIX-lea romänii din Troita nu mai vorbeau románeste fori vorbeau

9 9 V.

foarte putin discontinuu), dar ín bisericä unii stiau sá cánte románeste. In secolul al XX-lea, de ex: cantorul Szöcs György (mórt la 1930) cänta toate räspunsurile serviciului perfect románeste, fárá... sä cunoascá limba románá”.

1 Tehnician arhitect, Tärgu-Mures.

2 Ion I. Russu, Romänii si secuii, Editie ingrijitá de loan Opris, Bucuresti, Ed. Stiintifica, 1990, p. 130-131.

93