Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30/1. (2013)

I. Studii şi articole

loan Eugen Man

Este situatia nu numai a localitätii Troita, dar si a multor alto-9 9 9 1 9

ra de pe Valea Nirajului, precum Säntandrei (Miercurea Nirajului), Yalea (fost Iobägeni) etc, unde numai bisericile de lemn, inscriptiile pietrelor de mormänt si insemnärile de pe filele cärtilor bisericesti mai constituie märturia existentei de odinioarä a romänilor.

9

Localitatea Troita (Sänharmosag), apartinätoare de comuna Gálesti, isi are prima atestare documentarä in anul 1332, an cänd aici este amintit preotul Petru: „sacerdos de Sancta Trinitate”, dar si in anul 1334.3 In veacurile urmätoare localitatea primeste denumirea sub forma maghiarizatä: in anul 1946 - Zent Trinitas; la 1554 - Zenthtrijnithas; in 1567 - Zent Orontas; in 1602 - Szenttrontás, in 1694 - Sz(ent) Trontás), in 1850 - Háromság, iar in anul 1854, denumirea de Szent-Háromság, Harosaga”.4

Cáteva repere statistice le considerám necesare, atát pentru cunoasterea evolutiei populatiei románesti din localitate, dar si cu privire la datarea bisericii de lemn. Incá ín secolul al XVIII-lea, asezarea era una dintre cele mai mari localitáti rurale din Scaunul

9

Mures, lustra din 16x4 inregistránd 87 de fumuri.5 Nu gásim date privitoare la románii din Troita si biserica lor de lemn in cele douá conscriptii din anii 1733 si 1750. О face, ce-i drept partial, conscriptia lui Buccow, din anii 1760-1762,6 cu care ocazie sunt declarate douá familii de uniti, cu preot si 11 familii de ortodocsi, fára preot. Conscriptia este importantä, deoarece ea reflectá numárul romá-3 „1332: De asemenea pentru preotul din Sanhormosag a plátit 12 dinari; 1334: de asemenea Petru preotul din Sänharmosag a plátit patru banali vechi”in Documente privind istoria Romániei, Seria C, Transilvania, Bucuresti, veac. XIV, vol. III (1331-1340), p. 134,198.

4 Suciu Coriolan, Dictionar istoric al localitátilor din Transilvania, Bucuresti, Ed. Academiei R.S.R, Bucuresti, II, 1968, p. 205-206.

5 Imreh István, Pataki József, Structura economicá a satului románesc la sfársitul secolului al XVI-lea in Ráscoala secuilor din 1595-1596. Antecedente, desfásurare si urmári, Sub redactia Benkő Samu, Demény Lajos Vekoy Károly, Bucuresti, Ed. Academiei R.S.R., 1978, p. 305.

6 Virgil Ciobanu, Statistica romänilor ardeleni din anii 1760-1762 a lui Nicolae Adolf baron de Buccow, in „Anuarul Institutului de Istorie Nationalá”, Cluj, III (1924-1925), 1926, p. 684.

94