Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30/1. (2013)

I. Studii şi articole

Aurelia Diaconescu

íntr-un memoriu din anul 1940 A. Filimon scria: „Istoria unui popor nu poate fi urmäritä numai pe bazá de documente, deoarece in cele mai multe cazuri ele lipsesc, mai ales in timpurile mai vechi. ín aceste cazuri ne da un pretios concurs arheologia si etnográfia (...) Cä intregul inventar al casei täränesti se datoreazä unei permanente asezäri si nu unei coincidente ne-о dovedeste chiar inventa-5 5 5 5

rul mormintelor unguresti unde gäsim о serie de podoabe pe care le-au purtat dacii in La Ten-ul infloritor. Despre aceste lucruri chiar directorul Muzeului de Antichitäti din Budapesta ne spune „Dacii si Carpii n-au dispärut, träiesc mai departe, ba mai mult metalurgia pe care dacii au executat-o cu atäta drag a influentat metalurgia popoarelor cu care au ajuns in contact in Evul Mediu”. Aceastä constatare se confirmä prin säpäturile arheologice de la Säntana, Tg. Mures, Bandul de Cämpie, Sangidava. Profesorul universitär Weber din Berlin ne spune: „Acestea constituie istoria D-voasträ”1 .

Dupä Diktatul de la Viena, intre anii 1941-1943, A. Filimon a itinerat о expozitie de artä popularä romäneascä in Italia si Germania, prilej cu care isi foloseste cu mult succes cunostintele din domeniul arheologiei si etnografiei reusind sä ilustreze continuitatea populatiei romänesti in spatiul carpato-dunärean prin aläturarea materialelor arheologice (imaginea bräului de bronz de la Gusterita) cu piesele etnografice (präsnele, inele de mire, cruci de chimir, bältagul). Presa consemna: „Specialisti atät in domeniul arheologic cät si etnografic au rämas surprinsi de identitatea de forme si motive a obiectelor de azi si a lucrurilor rämase din epoca preistoricä in regiunea tracicä. ín felul acesta au ajuns ei insisi la concluzia unei continuitäti culturale indubitabile in regiunea carpato-dunäreanä”11 12.

Valorificarea prin expunere a präsnelelor a continuat prin deschiderea in anul 1984 a Expozitiei de bazä de Etnografie si artä popularä a judetului Mures in sectiunea de Port popular, precum si in expozitia din anul 2006 cu prilejul implinirii 85 de ani de la

11 Documentele Fam. Filimon.

12 I. Hurdubetiu „Constatäri si sugestii in legäturä cu expozitia noasträ etnograficä in Germania, publicatie neidentificatä (articol decupat) - Documentele Fam. Filimon.

62