Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30/1. (2013)
I. Studii şi articole
Präsnelele - podoabe ale costumului popular bárbátesc din zona Cälimanilor Muzeul Etnografic din Tg. Mures detine in colectiile sale aproape 400 de präsnele, cruci de chimir si inele de mire, piese, provenind din zona Cälimanilor si ele au fost achizitionate de Aurel Filimon (1891-1946), fondatorul Muzeului din Tg. Mures, incepänd cu anul 1920. Sporirea colectiilor s-а fäcut pänä in ultimii ani prin achizitii succesive din zonä sau de la urmasii lui Aurel Filimon. Präsnelele au forrná circularä cu un diametru de 3-5 cm. si se poartä insirate pa fäsii inguste de piele rezistentä. Peste chimir se aseazä 1-2 ränduri de präsnele, un sir hind format din 10, 15 sau 20 de bucäti insirate. Aceste podoabe populare románesti relevä mäiestria cu care mesterül popular a imbinat armonios tehnica si materialul in scopul realizärii unor obiecte frumoase si reprezentative. Eie sunt realizate din bronz sau alamä, tehnica de realizare a lor hind turnarea. Desi simplä in aparentä, turnarea cerea cunostinte deosebite din partea mesterului, pentru a sesiza momentul in care métáiul a ajuns la fluiditatea necesarä. Pentru finisare se foloseau diverse tehnici si metode incepänd cu ciocánirea, cizelarea, gravarea, stantare, pilire, traforarea pentru obtinerea orificiilor prin care se insirau pe fásia de piele. In general au fost folosite tehnicile combinate pentru punerea in valoare a materialului, formei si decorului care formeazä un tot unitar7. La fel ca si cele mai vechi podoabe pastrate in colectiile muzeale din tara noastra, ele dateazá din sec. XVIII - XIX si dovedesc sigurantä ín realizarea artisticá, ceea ce impune ideea unei perioade de multe secole de experientá a mesterilor populari de pe teritoriul tarii noastre si in zóna amintitá. Э ■) Decorul prásnelelor are la bazá ca motiv ornamental punctui si cercul care simbolizeazä regenerarea prin miscare perpetuä. Liniile curbe sau drepte sunt grupate uneori in unitäti care realizeazä rozete sau romburi. Se regäseste imaginea arborelui vietii ce constituie motivul central in jurul cäruia sunt ordonate restul ornamentelor, motiv care a fost si a rämas un element arhaic al cultului solar. Profilul preocupärilor pentru cästigarea hranei, a produselor obtinute prin recoltare a adäncit procesul cultic, a dat mereu sporite 7 G. Stoica, op. cit., p. 19. 59
