Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30/1. (2013)
I. Studii şi articole
Aurelia Diaconescu dimensiuni Cultului solar, iar spatiul carpatic a reprezentat dintotdeauna о vaträ europeanä a cultului solar. Cultul soarelui, curs pe vadul vesniciei a lásat ürme ce se percep dupä dovezi originäre. Cultul autohton al soarelui si-a pästrat fondul arhaic consolidat aici inainte de migratii. „Románul face sä aibä preferintä pentru ornamentul geometric. El evitä reprezentarea naturii chiar sub forrná stilizatä. Acest Stil ne-ar veni de la traci, sträbunii nostri, care il detin la rändul lor de la predecesorii lor, oamenii pietrei cioplite si ai bronzului”8. Studierea präsnelelor si inelelor de mire din colectiile muresene ne due la concluzia cä piesele mostenesc aspecte valoroase ale creatiei inaintasilor nostri. Ele dovedesc inspiratie bogatä si variatä, cunoastere si indemänare in executie, simplitate si fantezie, avändu-si toate obärsia in vremuri indepärtate. Fiecare piesä poartä pecetea unui trecut pe care il pätrundem cu greu, in acelasi timp totul pare lucrat spontan cu siguranta mesterului care a preluat о experientä milenarä. Este cert cä nu putem vorbi de podoabe färä a cäuta stabilirea unor legäturi cu podoabele antice si feudale, eie insele fiind purtätoare ale unor elemente strävechi venind poate de la originile civilizatiei umane. Acest lucru l-а intuit si Aurel Filimon, dänd präsnelelor о deosebitä atentie in cercetare, valorificändu-si calitätile de etnograf si in egalä mäsurä de arheolog. Asadar el numeste präsnelele din Cälimani „ürme dacice” si din cercetärile efectuate concluzioneazä pentru Cälimani un prezent (perioada interbelicä n.n.) „cari si astäzi pästreazä reminiscentele epocii bronzului cu atäta sfintenie traditionalä, parcä am vedea in fata noasträ desfäsurarea vietii de pe acele timpuri. Bärbatii poartä pe cap colopul infäsurat cu 4-7 ränduri de zale din alamä, chimirul ornamentat cu un sir de präsnele ornamentate cu motive corespunzätoare epocii bronzului. Ín curea (...) intr-o teaeä de lemn cutitul lung cu pläsele din alamä, iar pe degete inéiul de mire cu un cap lat si mare ornamentat cu motive din epoca bronzului”9. 8 G. Oprescu, Arta popularä romäneascä, 1939. 9 A. Filimon, Urme dacice (Etnografie si arheologie mureseanä) in „Glasul 60
