Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30/1. (2013)
Apariţii editoriale
Aparitii editoriale din Reghin. Ocupändu-se de activitatea culturalä a Casinei (abonamente, serbarea anualä din 10 august etc.), el considerä aceastä perioadä ca „inceput al activitätii lui in cadrul ASTREI”. „Ziua muncea, iar noaptea inväta”, incheind anul cu calificative de „bine” si „foarte bine”. Dornic sä realizeze „lucruri mari in viatä si folositoare”, copilul de plugar visa, mai intäi, sä ajungä brigadier silvic intr-un cadru natural imaginat idilic. Prezentä activä in viata satului la toate manifestärile tineresti, la sezätori, lustin Handrea, animat de acea „vocatie inaltä”, se despärtea de satui copiläriei, insotit de acea dorintä mistuitoare de carte, pentru a intra intr-o luptä grea cu viata, cu piedicile ei, inclusiv cu räutätile unor consäteni care-1 vedeau doar „boactär la calea feratä”. Printr-un examen de vointä, incepänd о viatä plinä de freamät si curiozitate, obtinänd о bursä de studii, la 20 de ani, devine elev la Scoala Normalä, care ia fiintä, in anul 1923, dupä unirea Transilvaniei cu Románia, dupä Primul Räzboi Mondial, la 1 Decembrie 1918, cänd miscara culturalä ia avänt si pe Valea Muresului, urmatä de infiintarea unor licee, la Tärgu-Mures: Liceul de Bäieti „Al. Papiu Ilarian”, Liceul de Fete „Unirea”, Liceul Militär „Mihai Viteazul”, Scoala Normalä. „Tinerii invätätori, absolventi al Scolii Normale,5 11 5 1 5 5 1 intelectualii romäni ardeleni devin luminätorii satelor muresene, si nu numai”, in teritoriile intregite. Se ridicä о nouä generate de intelectuali, tineri instruit, „talentati propagandist culturali, precum Vasile Netea, Nicolae Albu, Aurel Holircä, Ion Olteanu, Aurel Filimon”, cu ferma convingere cä „temelia de existentä si consolidare a unui Neam este nu numai prosperitatea economicä, dar si lumina si cäldura pe care о dä cultura.” Este pleiada intelectualä in care se aflä, dupä absolvirea Scolii Normale, si lustin Handrea. Animat de ideea nationalä, cu aleasä maturitate in gändire, dupä obtinerea diplomei de invätätor, in anul 1928, primeste repartizarea la Bozed, ca datorie si misiune, unul din satele in care, „N-are sä te intämpine nimeni cu päine si sare, nici cu urale si flori. Bransa noasträ cere eroism färä glorie”, totul „trecänd peste mizeriile zilei de azi, luptänd pentru biruinta Romäniei de mäine”. Intre 1929-1932, la Bozed, lustin Handrea „si-a descärcat sufletul cu tot ce avea mai frumos si mai curat, trezind ecou in sufletul sätenilor”, 397
