Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30/1. (2013)
Apariţii editoriale
Aparitii editoriale componenta etnicä a populatiei din localitätile cercetate. Autorul prezintä succinct momentele istorice radicale, care au determinat scäderea demograficä a romänilor: räscoala lui Horea (1784), incorporarea Marelui Principat al Transilvaniei in Regatul Ungariei (1867), eveniment urmat de о politicä ultranationalistä ín partea ungarä a Imperiului Austro-Ungar. Dupä Marea Unire (1918), scurta perioadä de renastere a vietii nationale románesti (1918-1940), а fost intreruptä brutal de Dictatul de la Viena (august 1940), cänd a reinceput prigoana impotriva populatiei románesti, printr-o „adeväratä epurare etnicä si rasialä” (p. 39). Dupä Al Doilea Räzboi Mondial, la presiunea URSS, in inima Romäniei s-а format Regiunea Autonomä Maghiarä (1952-1968). Desfiintarea Regiunii Autonome Maghiare si infiintarea in locul acesteia a judetelor Hargliita si Covasna a determinat о echilibrare etnicä, pentru ca dupä 1990, sä se declanseze un proces de marginalizare a romänilor localnici, cu actiuni antiromänesti fätise si care au dús la dislocarea a aproape 4.000 de romäni, nevoiti sä-si päräseascä domiciliile si locurile de muncä si sä se mute in alte zone. In ciuda documentatiei depuse la Parlamentül Romäniei si a raportului discutat in 1991 pe marginea acestui exod, populatia romäneascä izgonitä nu a fost repusä in drepturi. Autorul citeazä concluzia din raportul despre Släbirea comunitätii románesti din Harghita-Covasna. Raport de cercetare: „desi romänii sunt majoritari in Romania, datoritä configuratiei administrative, educationale, economice si politice din judetele Harghita si Covasna, romänii au Statut de facto de minoritáié localä. Pe längä discriminarea negativä la care sunt supusi in plan local, populatia romäneascä din cele douä judete este discriminatä negativ in mass media si politica nationalä, in sensui cä nu are acces la exprimarea intereselor si problematicii sale”3. Contexui istorico-politic, configurat in acest prim capitol, permite intelegerea fluctuatiilor demografice si specificitatea cultural-zonalä romäneascä. Capitolul al Il-lea, Realitäti multiculturale §i plurilingvistice in context cultural european. Identitäti muzicale in Regiunea 3 Släbirea comunitätii románesti din Harghita-Covasna. Raport de cercetare, [Bucuresti], Centrul European de Studii in Probleme Etnice al Academiei Romane, 2011, p. 5, cf. Constantin Secarä, op. citp. 44. 385
