Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30/1. (2013)
Apariţii editoriale
Aparitii editoriale Important de evidentiat cä cele douä zone studiate sunt foste teritorii ale Imperiului Austro-Ungar, cu caracteristicile cultural-etnice, asa cum apar din „lectura identitarä” a traditiilor muzicale, bazatä pe diverse documente de arhivä, bibliografice si altele culese direct pe teren. Comunitätile vizate de cercetare sunt romänii transilváneni, din zona arcului intracarpatic, teritoriu incorporat pänä in 1918 Ungariei si italienii din nord, din Regiunea Trentino-Alto Adige, anexatä si subordonatä Austriei. Cartea se deschide printr-o Introducere, unde autorul isi delimiteazä pozitia metodologicä si obiectivele operationale. „Primul obiectiv operational (si cel mai complex) al proiectului a constat in organizarea unei baze de date functionale, pe mai multe nivele: a) indexarea localitätilor deja studiate si reprezentate in materialele de arhivä ale AIEF (Arhivei Institutului de Etnografie si Folclor „Constantin Bräiloiu” al Academiei Románé, Bucuresti) si AFC (Arhiva Institutului „Arhivä de Folclor” al Academiei Románé, Cluj-Napoca); b) identificarea si indexarea completä a cercetärilor intreprinse in zonä, existente in AIEF si in AFC; c) imbogätirea fondurilor de arhivä cu noi documente, rezultate in urma cercetärilor de teren personale” (p. 16). Am considerat util sä recurgem la acest citat, pentru a intelege exact documentarea mixtä, complexä si meticuloasä care a stat la baza acestei lucräri de sintezä etnologicä si bogätia extremä a materialelor de referintä. Primul capitol, Romänii din estül §i sud-estul Transilvaniei. Multiculturahtate §i interculturalitate este о incursiune in istoria comunitätilor románesti locale, pentru descifrarea contextului specific de evolutie a acestora. Citatul introductiv, dintr-o lucrare а istoricului si filologului clujean loan I. Russu, sintetizeazä realitatea istoricä din zonä: „elucidarea prezentei elementului social-etnic romänesc - apreciat incorect ca «dispärut» - ín estül Transilvaniei (Secuime) explicä deplin faptul cä in central spatiului istoric firesc si continuu al poporului román s-а ivit о bresä cu intinderea a trei judete, un «gol» artificial, conturat definitiv in veacurile al XlX-lea si al XX-lca”2. Reperele geografice, istorice, etnolingvistice, etnografice (obiceiuri, ocupatii, arhitecturä s.a.) relevä originea si 2 loan I. Russu, Romänii si secuii, Bucuresti, Editura Stiintificä, 1990, p. 17-18. 384
