Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30/1. (2013)
Apariţii editoriale
Aparitii editoriále Eliza Stirbei din Bucuresti, la initiativa lui Al. Tzigara Sarmucas, azi fäcänd parte din colectiile Muzeului Taranului Román; este vorba de acelasi Dimitrie Comsa care a impresionat-o profund pe autoare cu ineditul si valorosul album de incrustatii in lemn, tipärit in igog la Sibiu, care cuprindea si cäteva piese muresene (de care probabil a fost si inspiratä si impulsionatä!). Netipärirea acelui album, ne-ar fi väduvit acum de necunoasterea unor adevärate capodopere ale creatiei artistice populare ardelenesti, cunoscutä fund circulatia unor astfei de piese, datoritä in primul ränd estetismului lor. Valoarea acestora este insä pentru etnoistorie múlt mai mare deoarece depäseste dimensiunea artisticä, inscriindu-se in rändul acelor obiecte la care le sporeste pretiozitatea pentru cä in fond, ele se constituie si in valori documentare, probatorii dacä se pästreazä in colectii muzeale. Artele in general au desigur si о träsäturä comunicationalä, in sensul cä aläturi de incärcätura cognitivä si expresivä, acestea comunicä, vin cu informatii despre о anumitä perioadä istoricä in care operele de artä au fost create. Un argument in plus am spune pentru sustinerea acestui gen de publicatii. Identitatea socialä, culturalä, artisticä a unui popor, posibilitatea sa de a se individualiza si defini in contextui integrativ al culturii universale - afirma tot Tancred Bänäteanu - isi are drept mäsurä si unitatea pe toate planurile; aceastä unitate insä nu este ca si concept pe deplin lämuritä pe plan gnoseologic si axiologic, desi sensul de coeziune, omogenitate, integritate si armonie este unul de comun acord, totusi el se manifestä intr-o varietate de acceptiuni. De asemenea, termenii de identitate morfologicä a obiectelor, fenomenelor, proceselor etnologice, care ar asigura unitatea nu sunt in totalitate definitorii deoarece foarte multe identitäti etnologice au un caracter universal, apartin unui fond comun uman, sau unor arii largi culturale si coexistä in cultura si arta noasträ popularä, aläturi de cele autohtone (T. Bänäteanu, Prolegomene la о teorie a esteticii artei populare, Ed. Minerva, Bucuresti, ig85, p. 156). Datoritä acelorasi conditii de viatä, stadiului identic de dezvoltare la un moment dat, care genereazä aceleasi tehnici, aceeasi conceptie esteticä, aceste aspecte duc la tulburätoare similitudini, identitäti chiar, care, nu pot fi explicate logic sub forma unor influente. Dar, 577
