Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30/1. (2013)
Apariţii editoriale
Aparitii editoriale gradul de inzestrare cu lucräri, opere de culturä si civilizatie care le-au conferit si un anumit rol pe scara puterii. Argumentele care vin in favoarea sustinerii scrierii unor lucräri ca cea de fatä rezidä si in faptul cä frumoasele si numeroasele obiecte de artä popularä ne dau bogätia vietii artistice de odinioarä: „cäci desigur cä nu-1 trage inima sä-si infloreascá poarta si tinda casei, sau sä-si impodobeascä päretii cäminului cu velinte alese si scumpe pe cel ce n-are un ceaun de mämäligä” - afirma acelasi Tzigara-Samurcas care mai sustinea faptul cä „cultivarea artei merge paralel cu prosperitatea materialä - s.n.” si recomanda ca „sä redobändim pe aceasta din urmä si in mod firesc va renaste si cea dintäi” - s.n. convins fiind cä „atunci cänd täranul nu va mai duce grija zilei de mäine si nu va mai fi asa de greu apásat de conditiile muncii sale, atunci va reinvia in chip firesc si poezia si arta popularä, acum date uitärii” (Tzigara-Samurcas, loc. cit.'). Aurelia Diaconescu a fost mereu preocupatä de sporirea si punerea in valoare a colectiilor etnografice muresene, in calitatea domniei sale de etnomuzeograf, cercetätor stiintific si sef de sectie la muzeul tärgumuresean, inscriindu-se astfei ca orientare pe coordonatele stabilite de importanti pionieri ai muzeografiei ardelene. Amintim in acest sens doar pe Octavian Codru Täsläuanu, originär din Bilborul Muresului Superior, cel care a fundamentat stiintific colectiile Muzeului Asociatiunii la Sibiu si care, preocupat fiind la rändul säu de necesitatea sporirii patrimoniului cu valoare muzealä, s-а arätat foarte dezamägit cänd constata cum colectii intregi de obiecte erau luate din Ardeal prin achizitionarea lor de cätre altii decät ardelenii insisi; O.C. Täsläuanu se intreba cum de nu s-au 5 Э 1 gäsit in Ardeal oameni vrednici, sustinätori financiari pentru ca aceste piese sä rämänä in „Muzeul nostru”, „goliciunea” acestuia, a Palatului muzeului „e rusinea noasträ a tuturor (...) fiindcä dänsul nu e al unuia sau altuia, ci e al neamului intreg din aceastä tarä, e deopotrivä al trecutului, prezentului si viitorului nostru” (Ana Grama, „Inceputurile etnomuzeografiei románesti transilvane. Muzeul „Asociatiunii” pänä in anul 1913”, in Muzeul ASTRA - istorie si destin (igog-2000), Ed. „ASTRA MUSEUM”, Sibiu, 2002, p. 113). Se referea la valoroasa colectie a prof. Dimitrie Comsa, cumpäratä de 376
