Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30/1. (2013)
Apariţii editoriale
Aparitii editoriale Esenta practica, nevoia utilitarä, procesul preliminar al industriei textile casnice, din care face parte furca de tors, sunt dublate de vesmäntul artistic, aproape obligatoriu, perpetuänd propensiunea creatorului traditional spre frumos, echilibru, subtilitate, coerentá, sfintenie, bucurie, descoperire a sinelui. De aici valoarea inestimabilä a obiectului etnografic, prin asezarea lui intr-un vast si vizibil camp de semnificatii, autentificänd träiri si sensuri. Valoarea ca obiecte de artä a furcilor de tors din judetul Mures a fäcut ca in 1937 sä fie propuse pentru Expozitia Mondialä de la Paris, cum reiese dintr-un tabel al obiectelor etnografice trimise, „ca modele” pentru renumita expozitie, profesorului Dimitrie Gusti. Furcile de tors, tocälia, druga,fusul, präsnelul, au insotit vieti, ocupatii, obiceiuri, destine, träiri sufletesti, credinte, au invrednicit si reverberat chipul femeii ce nu inceteazä sä toarcä firul de aur al vietii. Caierul, firul, itele populeazä metafore ale vietii, ale rostirii románesti a existentei, incä de la primele noastre texte literare. Sä nu uitäm slava in care Maica Domnului, in fata Arhanghelului binevestitor, torcea fir de purpurä. Prof. dr. Valentin MARICA1 Despre nobletea lemnului in manifestarea trudei si frumosului din cultura popularä Lucrarea care vede lumina tiparului reprezintä incontestabil 0 importantä si necesarä contribute la valorificarea stiintificä a patrimoniului etnografic muresean, autoarea Aurelia Diaconescu continuänd seria publicatiilor care ilustreazä bogata zestre a colectiilor noastre muzeale. Beneficiind de cadrul publicistic adecvat oferit de Bibliotheca Mvsei Marisiensis, Seria Ethnographica, autoarea pune la dispozitia publicului cititor adevärate nestemate ale culturii noastre populare, 1 Publicist, redactor, senior editor la redactia culturala - Radio Romania Actualitäti, Studioul Teritorial Targu Mures. 573
