Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30/1. (2013)
I. Studii şi articole
Dr. Vajda András Am plátit 114 lei. Impozitul pe ig4$ 77084 lei [10] Impozitul pe íggg plátit, [11] igg6 am plátit 440 к cerere comuna [?] Eforia, [12] pentru anul ig48 impozitele de stat au fost plátite in totalitate. Mózes Mihály, [15] chitantä pentru vite anul ig44 [14] 77 p plátit pentru oi si vite de rázboi, [15] plata paznici de noapte ig4g” Aceste notite contin deci urmátoarele informatii: a) anul la care se referá plata b) data plätii c) tipul taxei plátite d) suma plátitá e) suma restantá f) numele persoanei care a efectuat plata/ a notat informatia g) diferite calcule h) alte informatii. Desigur, nu apar toate tipurile de informatii ín cazul fiecárei ínsemnári. Identificarea si evidentierea elementelor morfologice ale notitelor are rolul de a sublinia utilizarea si pástrarea documentelor, dar si functiile si contextele realizárii lor. Acestea detin functii memorative sau de depozitare, in sensul de stocare si apói de posibilitate a prelucrárii informatiei acumulate.02 Din punct de vedere structural si functional existá analogie cu jurnalele de gospodar sau caietele ce contin informatii economico-financiare. Motorul realizá-5 5 rii si pástrárii lor este aparitia necesitátii organizárii vietii economice in mod transparent si verificabil. Pástrarea documentelor oficiale este necesará deci din cauza intereselor economice: structurarea documentelor si textele scrise pe verso au functia de jurnal al miscárilor economice-financiare din familie. Poate fi perceput ca ajutor ín organizarea vietii economice, un procedeu mnemotehnic. Pástrarea documentelor si realizarea de insemnári sunt rituri, care pot fi explicate ca acte de contabilitate. In acelasi timp aratä „pänä unde e de ajuns traditia si de unde e necesar contractui” (Guar 1984:15.). Interesül economic a dus si la aparitia celuilalt tip de text: insemnärile si jurnalul gospodäresc. Contextui realizárii: evaluarea, monitorizarea situatiei economice a familiei, organizarea muncilor gospodäriei. Este motivat deci de asigurarea transparentei vietii economice. 32 32 Jan Assmann separä douä functii foarte distincte ale scrisului. Una „este acumularea in sensul extinderii si externalizärii memoriei”, alta este „publicarea obligatorie, in sensul extinderii si excarnärii cuväntului legiuitorului suprem/ puterii”. In aceastä separare prima este denumitä de Assmann functia „depozitarä” a scrisului. In interpretarea lui, aceasta inseamnä „depozitarea si arhivarea sensului articulat lingvistic”. (Assmann 1994: 62.) 234
