Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30/1. (2013)

I. Studii şi articole

Analiza unei arhive populare din Dumbrávioara

Cine este cel care face insemnärile? Cel care ocupä pozitia de „séf ’ al familiei. Analiza structurii arhivei reliefeazä faptul cä in cazul familiilor complete acest rol era al bärbatului. In cazul decesului sotului, sau in cazul släbirii puterii intelectuale ale sale, rolul este preluat de sotie pänä in momentul in care copii isi intemeiazä familii proprii si preiau dirijarea gospodäriei. Eventual si in acest ultim caz pästreazä dirijarea si numai cu släbirea puterii si a capacitätii mentale predä fräul gospodäriei in totalitate.

Care este explicatia faptului cä documentele sunt pästrate? In cazul documentelor legate de avere gestui pästrärii este evident, in cazul chitantelor si a altor adeverinte lucrurile sunt mai complexe. Din documentele pästrate in arhivä putem observa cä pentru clasa socialä inferioarä, adicä täränimea säracä, plata impozitelor si taxelor era un efort financiar considerabil. Puteau satisface aceste obligatii numai in rate si cu mici intärzieri. Insä neplata integralä a impozitelor avea consecinte, penalizäri, astfei era necesarä evidenta corectä a plätilor si a restantelor. Aceasta era cel mai usor de realizat prin pästrarea chitantelor si facturilor. Rolul pästrärii facturilor era atentionarea/ comemorarea. Pe längä acesta puteau fi dovezii clare a plätii obligatiilor.33 34 Aceastä necesitate s-а format datoritä presiunii social-economice, cauza poate fi gäsitä intr-o singurä categorie sociologicä: deficitül acut al increderii, rezultat al inegalitätilor si specializärilor sociale (vezi Madnics 1987: 140). Din acest punct de vedere destinatia acestor documente este prezentarea, certificarea drepturilor si achitarea obligatiilor, intr-un fel о functie perforinativäf 4

Arhiva si unele documente ale ei, utilizarea, notitele de pe verso pot fi considerate procedee si rituri mnemotehnice. Scopul pästrärii: de a aminti si a ajuta la redactarea istoriei familiale

33 Ca urmare a evidentei locale superficiale, s-а intämplat chiar si in a doua jumätate a secolului 20, ca organele locale sä omitä a inregistra plata impozitelor locale si au sómat individui sä pläteascä restanta incä о datä.

34 Termenul este folosit de Jan Assmann. In interpretarea lui vorbim de functie performativä in cazul in care se realizeazä un act de vorbire cu ajutorul scrisului. (Assmann 1994: 62.). Cele mai frumoase exemple ale documentelor performative sunt decretele si edictele, unde scopul este publicarea obligationalitätii légii si nu memorizarea legiuitorului. (Assmann 1994: 62-63).

235