Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ioan Lăcătuşu: Aspecte ale instaurării administraţiei româneşti, în oraşele din judeţul Treiscaune, în perioada 1919-1922. Contribuţii documentare
Istorie íntre anii 1850 -1920, populatia ora§ului Sf. Gheorghe a cunoscut о evolutie ascendentä, pusä Tn evidentä de recensämintele vremii, dupä cum urmeazä: 1850 - 3861 persoane, din care 487 romäni (578 ortodoc§i §i greco-catolici), 3189 maghiari §i 317 alte nationalitäti; 1910 - 9588 persoane, din care 117 romäni (568 ortodoc§i §i greco-catolici), 9263 maghiari, 598 alte nationalitäti; Tn 1920 - 12 195 persoane, din care 1364 (12 %) romäni, 10317 (85%) maghiari §i 794 (3%) alte nationalitäti.2 La recensämäntul din 1910, ora§ul Sf. Gheorghe (Tmpreunä cu satele Chilieni §i Co§eni) avea о suprafata de 12 086 iugäre (1 iugär = 0,57 ha) §i 1751 de case. Din totalul caselor, 1370 (72%) aveau peretii din lemn sau altceva asemänätor, 369 (21%) din piaträ sau cärämidä §i 12 din piaträ §i pämänt. Majoritatea caselor erau acoperite cu §indrilä - 1090 (63%), cu tiglä - 656 (38%) §i 5 cu trestie sau paie. Din totalul populatiei de 9588 persoane, 6810 (71%) §tiau sä scrie §i sä citeascä §i 9478 (98,8%) §tiau ungure§te. Structura pe värste a populatiei ora§ului era urmätoarea: 4341 persoane aveau värsta Tntre 0-19 ani (45,3%), 4464persoane Tntre 20 §i 59 de ani (46,5%) §i 782(8%) persoane peste 60 de ani. Dupä sex, din totálul populatiei, 4736 (49,4%) erau bärbati §i 4852(50,6%) femei. Dupä starea civilä, situatia se prezenta astfel:5562(58 %) - necäsätoriti, 3346 (35 %)- cäsätoriti, 648 (7%) - väduvi §i 32 divortati.3 Ora§ul Tärgu Secuiesc este situat Tn cämpia Räului Negru, pe párául Turia, Ia о altitudine de 570 m, la 35 km de Sfäntu Gheorghe §i la 66 km de Brasov. Prima atestare documentarä dateazä din anul 1407, cänd localitatea apärea sub denumirea de Toriawasare. Prin situarea lui Tn centrul depresiunii Bretcului, la intersectia unor importante drumuri comerciale, municipiul Tärgu Secuiesc s-а format ca loc de tärg Tn sec. al XlV-lea, cunoscänd о rapidä dezvoltare economicä, determinatä de contributia importantä adusä la derularea schimburilor comerciale §i culturale dintre Transilvania, Moldova §i Muntenia. Din a doua jumätate a secolului al XVI-lea, Tn ora§ s-au format breslele pe meserii, care functionau grupat Tn a§a numitele ’’curti”. Canta “Va§arheiului”, nume purtat pänä Tn anul 1850, era cartierul nordic al ora§ului, unde locuiau majoritatea romänilor.4 Evolutia populatiei ora§ului Tg. Secuiesc, Tn perioada 1850-1920,a fost urmätoarea: 1850 - 5667 persoane, din care 24 romäni (29 ortodoc§i §i grecocatolici), 5409 maghiari, 328 alte nationalitäti; 1910 - 8338 persoane, din care 62 de romäni (136 ortodoc§i §i greco-catolici), ...maghiari (%), ...alte nationalitäti ; 1920 - 7008 persoane, din care 81 (1,2%) romäni, 6830 (97,5) maghiari §i 166 alte nationalitäti.5 La recensämäntul din 1910, ora§ul Tg. Secuiesc (Tmpreunä cu satele componente ale comunei Lunga) avea о suprafatä 6370 iugäre (1 iugär = 0,57 ha) §i 1670 de case. Din totalul caselor, 1364 (82 %) aveau peretii din lemn sau altceva asemänätor, 285 (17 %) din piaträ sau cärämidä, 17 din piaträ §i pämänt §i 4 din chirpici sau pämänt. Majoritatea caselor erau acoperite cu §indrilä 2Varga E. Árpád, Erdély etnikai es feltkezeti statisztika, Editura Pro Print, Budapesta -Miercurea Ciuc, 1996, p.67 §i 123. 3 Traian Rotariu, Maria Semeniuc, Elemer Mezei, Transilvania, Recensämäntul din 1910, Editura Staff, Cluj-Napoca, 2000, 1910, p. 284 -287. 4 loan Läcätu§u, Vasile Lechintan, Violeta Pätrunjel, оp. cit., p.395. 5 Varga E. Arpad, op. cit. p.74 §i 127 92
