Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)

Ioan Lăcătuşu: Aspecte ale instaurării administraţiei româneşti, în oraşele din judeţul Treiscaune, în perioada 1919-1922. Contribuţii documentare

Marisia XXX-XXXI- 1350 (81 %), cu tiglä - 318 (19 %) §i 2 cu trestie sau paie. Din totálul populatiei de 8338 persoane, 6071 (73%) §tiau sä serié §i sä citeascä §i 8289(99,4%) §tiau ungure§te. Structura pe värste a populatiei ora§ului era urmätoarea: 3664 persoane aveau värsta Tntre 0-19 ani (44 %), 3928 persoane Tntre 20 §i 59 de ani (47%) §i 744 persoane peste 60 de ani(9 %). Dupä sex, din totálul populatiei, 4411 erau bárbati(53 %) §i 3927 femei(47%). Dupä starea civilä, situatia se prezenta astfel: 5012(60%) - necäsätoriti, 2736(33%) - cäsätoriti, 557 - väduvi (7%) §i 33 divortati.6

О succintä prezentarea generalä a judetului Treiscaune, inclusiv a celor douä ora§e - Sf. Gheorghe §i Tg. Secuiesc- este redactatä de prefectul judetului mentionat, Tn anul 1920, la solicitarea Bäncii Nationale a Romäniei, dupä cum rezultä din urmätorul document: „Domnului Prefect al judetului Treiscaune, In dorinta de a contribui cu totii cät mai mult la ridicarea tärii noastre, atät pe täräm economic, industrial §i financiar, írni permit a Vä ruga sä binevoiti a face о ехpunere a situatiunii orapului §i judetului DV, atät din punct de vedere comercial §i economic, cät §i al afacerilor ce s-ar putea face. Vä год а-mi comunica situatiunea generalä a judetului, (...) daeä comertul a reinceput sä-§i ia aväntul din trecut. Care sunt culturile mai räspändite in judetul Dv. §i ce intinderi ocupä aceste culturi? Cäte fabrici existä in judetul Dv.; ale cui sunt, cät produc §i unde desfac produsele? Ce importantä comercialä §i economicä are ora§ul DV? In ce bran§e se lucreazä mai mult; care sunt ramurile de comert mai dezvoltate? Ce anume industrii s-ar mai putea crea in judetul Dv; ce imbunätätiri s-ar putea aduce agriculturii §i, in fine, orice veti crede ca ar fi folositor pentru ridicarea economicä a judetului Dv. Räspunsurile vä год sä binevoiti a le adresa la Banca Nationalä а Romäniei Brapov, cät mai curänd posibil. Multumindu-Vä anticipat, Vä год a primi Domnule Prefect, asigurarea distinsei mele consideratiunT 7

Räspunsul Prefectului judetului Treiscaune este urmätorul: „ Capitala judetului n-a avut in trecut un rol conducätor pe teren comercial §i industrial, cäci Brapovul fiind aproape, a atras о mare parte a intereselor. Fertilitatea pämäntului, nivelul inait al agriculturii din jurul ora§ului, a condus la functionarea a douä fabrici de spirt in ora§ §i altele 27 in judet, Fabrica de tesätorie „KIinger”, Fabrica de tutun §i alte intreprinderi industriale mai mid ...au gravitat toti cätre un centru mai dezvoltat: cätre Brapov. Altfel stä situatia orapului Tg. Secuiesc, care avänd о impräjmuire mai bogatä, avänd §i legäturi comerciale cu vechiul regat, a putut sä dezvolte о viatä mutt mai intensivä in toate privintele.(...) Proprietary arenda§i, ca §i agricultori mid luptä cu greutäti enorme, §i anume cu procurarea cerealelor necesare pentru insämäntat §i pentru hranä. Comertul a inceput, nu este insä normal din cauza abuzurilor la CFR. Sunt multe case comerciale foarte solide, ale cäror afaceri insä stagneazä, din cauza nesigurantei monetäre ce a fost pänä acum cu coroanele.

Nivelul inalt al crepterii vitelor, stocul таге de vite, 160 000 jugäre aräturä, 70 000 jugäre fäneatä, 400 000 jugäre pädure, douä exploatäri carbonifere, industria spirtului, a postavului, patru statiuni balneare, mai multe izvoare renumite de ape minerale, multimea elementului romänesc, realizarea liniei ferate direde prin Nehoiap cu vechiul regat - sunt elemente care asigurä о perspedivä frumoasä a dezvoltärii economice §i financiare. Bändle existente sunt toate

6 Traian Rotariu, Maria Semeniuc, Elemer Mezei, op. с/f., p. 284 -287.

7 Arhivele Nationale Covasna, Fond Prefecture jud. Treiscaune, dos. 1416/1920, f.1.

93