Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Felician Suciu: Medalion-astristul Ladislau Vasiliu baron de Popp (1819-1875)
Istorie Ladislau Vasiliu baron de Popp (vezi fig. 1 din anexä) a fost о personalitate politicä, culturalä §i juridicä proeminentä a romänilor transilväneni. El s-a näscut la 6 ianuarie 1819 Tn familia modestului preot Anania Pop din Berind. La piari§tii din Cluj §i-a Tnceput studiile, urmänd clasele primäre, liceul §i cursurile de drept Tntre anii 1825-1838. A continuat cu teológia la Blaj §i la Seminarul „Sf. Barbara” din Viena. Se reTntoarce la Blaj Tn noiembrie 1842 §i va fi numit profesor de matematicä §i geometrie, el fiind primul dascäl care a prédát exclusiv Tn limba romána. Dintre elevii säi, multi aveau sä facä cinste nu doar dascälului lor ci §i Tntregii natiuni románé: AI. Papiu llarian, losif Hodo§ sunt cei mai reprezentativi. Ca adept al „partidéi nationale” §i apropiat lui Simion Bärnutiu, Tn 1845, Tn urma unui scandal ivit la Blaj, a fost nevoit sä piece; s-а Tndreptat spre Tärgu- Mure§, angajändu-se la Tabla regeascä. Dupä doi sau trei ani de practicä aid - sursele diferä, una vorbind despre anul 1847 iar alta 1848 - a depus censura de avocat. ín acela§i an s-а stabilit la Reghin, unde sprijinit de loan P. Maior, a fost angajat al baronului Bornemisza. ín ziiele de 15-17 mai 1848 a participat la Marea Adunare de la Blaj, prilej cu care a fost ales membru Tn deputätia care urma sä prezinte Tmpäratului revendicärile natiunii. ín luna octombrie a aceluia§i an s-а cäsätorit cu Elena Olteanu, fiica unui cunoscut comerciant reghinean, loan Olteanu. ín chiar noaptea nuntii lor, ora§ul a fost atacat de insurgentii secui §i incendiat. Situatia periculoasä l-а obligat sä se refugieze la Bistrita. Dupä acest episod nefericit, revine la Reghin unde gäse§te casa goalä, iar el avea sä fie arestat §i detinut la Tärgu-Mure§ pentru putin timp. Cunoscutä fiindu-i pregätirea temeinicä, frunta§ii romäni TI recomandä dupä revolutie pentru ocuparea unui post Tn aparatul de stat. La 5 octombrie a fost numit comisar districtual Tn Regat. ín 1850 a ocupat succesiv posturile de consilier la „judecätoria criminalä” din Bistrita, apói a devenit consilier la Tribunalul „criminal de apel”. Din 1852 avea sä primeascä postul de consilier la Curtea de apel din Sibiu, iar doi ani mai tärziu (1854) se instala Tn functia de consilier la Judecätoria superioarä a Transilvaniei, apoi peste Tncä trei ani (1857) devenea functionar la fórul de apel urbarial al Transilvaniei din acela§i ora§, iar Tn 1859, consilier de sectiune Tn Ministerul de justitie. Anul 1860 Ti aduce о nouä functie, cea de consilier la Cancelaria aulicä a Transilvaniei din Viena, iar Tn 24 noiembrie 1861 ajunge sä ocupe cea mai Tnaltä functie nu doar a sa, ci chiar a vreunui román din Monarhia habsburgicä, anume cea de vicepre§edinte a Guberniului Transilvaniei, §i totodatä mai era §i pre§edintele Senatului judecätoresc, séfül justitiei din Transilvania. Pe plan politic, Tn anii „regimului liberal” a avut ca obiectiv major realizarea egalitätii politico-nationale Tn Transilvania, prin recunoa§terea politicä a natiunii románé. „Votui separat” din 1861 al consiliului aulic román care cere Tn acest scop Tntrunirea unei diete la Alba lulia §i acordarea dreptului de vot contra unui eens de 8 florini, care sä includä §i capitatia, pune Tn luminä sensul strädaniei sale §i ata§amentul fatä de natiunea cäreia-i apartinea. Rescriptul Tmpärätesc din 19 septembrie 1861 va include §i propunerile sale. Din pozitia Tnaltä pe care о detinea, oferä sfaturi politicienilor conationali. A participat la conferinta national din aprilie 1863, apoi la istorica Dietá de la Sibiu din 1863-1864, unde s-a votat aläturi de alte legi §i aceea prin care fäcea dreptate natiunii románé §i confesiunilor ei. 84
