Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)

Felician Suciu: Medalion-astristul Ladislau Vasiliu baron de Popp (1819-1875)

Marisia XXX-XXXI

ín 1865 avea sä se constituie Tribunalul suprem al Transilvaniei, iar Vasiliu L. Popp avea sä primeascä functia supremä de conducere a acestuia, о concesie fäcutä romänilor acum cänd deja se duceau negocieri íntre cercurile conducátoare de la Viena §i cele budapestane Tn vederea realizärii pactului dualist. Aceastä Tnaltä institute, la 9 decembrie 1867 va deveni doar un despärtämänt al Curtii supreme pentru Ungaria, iar ilustrul Vasiliu Popp rämänea conducätorul sectiei speciale pentru Transilvania §i totodatä vicepre§edinte al Curtii supreme.^

„Aliantei austro-ungare” i-a urmat un proces de deznationalizare a romänilor, obiectiv pentru care guvernul de la Budapesta nu avea sä precupeteascä nici un efort §i nici un mijloc. Se dorea transformarea statului multietnic, romänii fiind majoritari Tn Ardeal, intr-un stat al unei singure natiuni - cea maghiarä. Cu eforturi §i sacrificii, romänii din Transilvania au rezistat acestui proces. ín parantezä fie spus, 30 de ani mai tärziu (1897), dintr-un raport Tntocmit de preotul ortodox din G[yergyő] Hodac, Zaharia Lupu, cátre Oficiul Protopopesc din Reghin, Tncuno§tinteazä despre actiunea Tntreprinsä de primarul comunei, Isidor Lupu, la ordinul dat de subprefectul comitatului Mure§-Turda, pentru a elimina cuväntul „romänä”, aflat Tn denumirea §colii din localitate.2 3

ín acest context transilvan mai larg, adunarea generalä de la Cluj tinutä ín zilele de 26/14 august - 28/16 august 1867, lacob Bologa avea sä prezideze Tn locul lui Andrei §aguna a cáréi sänätate era precarä, dar §i Tn locul vicepre§edintelui Timotei Cipariu care era plecat la §edinta Societätii literare din Bucure§ti. Este §i momentul Tn care s-а luat decizia tipäririi revistei Transilvania, dar §i cel al alegerii lui Vasiliu L. Popp pre§edinte iar a lui loan Har§ia ca vicepre§edinte al Asociatiunii. De mentionat este faptul cä revista a cáréi aparitie a fost Tn acest an, s-а editat pänä Tn anul 1946.4

Adunarea generalä din 1868 s-а tinut la Gherla Tn perioada 25/13 august - 26/14 august §i a fost condusä de noul pre§edinte - V. L. Popp; §oncuta Mare avea sä gäzduiascä urmätoarea adunare generalä, Tn zilele de 10-11 august 1869. Anul 1869 a fost marcat §i de Tnfiintarea despärtämintelor, care au devenit treptat cele mai importante organisme ale Asociatiunii.5 Näsäudul a fost gazda adunärii generale din 8-10 august 1870. §i aceste ultime douä adunäri generale s-au desfä§urat tot sub autoritatea pre§edintelui V. L. Popp. Adunarea generalä din anul urmätor (7-8 august 1871) a avut loc la Fägära§ sub conducerea lui lacob Bologa. Sebe§ul a gäzduit adunarea generalä din 1872, la care a participat V. L. Popp, care Tn cuväntul de deschidere a fäcut о amplä retrospectivä a Asociatiunii, apreciind initiatives de pänä atunci. ín 11-12 august 1873 adunarea generalä trebuia sä aibä loc la Deva, dar Tn §edinta extraordinarä a Asociatiunii din 18 iulie 1873 s-а hotärät amänarea „pe timp nedeterminat” din cauza epidemiei de holerä din aceastä localitate. Totu§i, Tn 1874 Tn zilele de 10-11

2 Grigore Ploe§teanu, Vasile Ladislau Pop, in Reghinul cultural II, Studii §i articole, 1990, pp. 201-204.

3 Beatrice Dobozi, Un cuvänt interzis - romän(ä), Tn Reghinul cultural VI, Studii §i articole, Reghin, 2002, p. 173-174.

4 Pamfil Matei, Asociatiunea In lumina documentelor (1861-1950), Sibiu, Editura Universität^ Lucian Blaga, 2005, p. 202

5 Pamfil Matei, Asociatiunea Transilvanä pentru Literature Romänä §i Cultura Poporului Román (ASTRA) §i rolul ei in cultura nationals (1861-1950), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1986, p. 283.

85