Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Ligia Bejan: Aspecte privind viaţa de familie în satul românesc din comitatul Târnava la mijlocul secolului al XIX-lea
Istorie oferind solutii de ajutor pentru pártile ín cauzá. Pentru acordarea divortului era nevoie de probe clare, de jurämäntul martorilor. Se obisnuia acordarea despärtirii de pat si de masä, cu consimtämäntul ambilor soti si Tn prezenta preotului paroh. In acest timp, sotii nu erau obligati la convietuire, iar restabilirea relatiilor trebuia adusä la cunostinta instantéi care le dädea libertate sä se Tnsoteascä din nou.46 Referitor la implicarea preotului paroh in cauzele de divort, acesta era dator sä le expunä de trei ori urmärile pägubitoare ale despärtirii, iar Tn cazul Tn care nu exista о cale de mijloc, sotilor li se elibera un act ín scris de la paroh prin care se aratä hotärärea neschimbatä a pärtilor de a se despärti.47 Neputinta cél mai des intälnitä la cuplurile acestei perioade о constituie infidelitatea, tradusä in limbajul bisericesc dar si autohton, prin cuväntul curvie, cuvänt ce stigmatiza, asezänd acest lucru sub obrocul päcatului. Superficialitatea, läcomia uneia dintre párti, santajul moral erau parte din "infrastructura" acestui päcat extins in comportamentul uman. Contradictorie era realitatea actului condamnat de societate in relatie cu pofta nestäpänitä sau alunecarea uneori färä ratiune in stricarea unei relatii „puse la punct" cu toate legislatiile impuse in acea vreme. Morala cre§tinä, ale cärei percepte difuzate duminicä de duminicä in bisericile de tarä, marcau adänc mentalul popular, si chiar dacä nu reusea sä rezolve definitiv anumite aspecte de cuplu adumbrea sau mai corect spus fäcea sä se intrezäreascä о posibilitate de rezolvare a lucrurilor prin revelarea sentimentului de vinovätie a acélóra ce greseau.48 Documentele studiate demonstreazä diversitatea problemelor conjugale care au cauzat nenumärate divorturi in lumea ruralä in aceastä perioadä. De exemplu Jntälnim in 1852 "procesul de despärtire" al lui I. R. si al M. B., amändoi din Färäu, „din pricina preacurviei Inctei Inputate pornit, si prin Deliberatul forului;....Dupä ce in an ul 847, in dulcele Cräciunului sau märitat dupä A., sau läsat publice in fapta preacurviei, si acum mai bine de un annu päräsind pre Actorul, au fugit cu un tiganu nestiind unde se aflä." in urma procesului, lui i se dä „liberä trecere la altä cäsätorie", "earn Incta oprindu-se dela aceasta."49 Un caz de infidelitate §i de violentä conjugalä este deseris de insä§i partea vätämatä: „Subscrisa m-amu cäsätoritu in toamna anului 1869 cu I. S. dein Boianu, daru dorere cä dela inceputu cäsätoriei nostre amu fostu selitä dein zie in zie alu uri pre bärbatulu meu , cäci deinsulu au inceputu ami läuda pre una nevastä a lui А. C. dein Boianu pre пите Docha §i de era in viatia bärbatulu acestia, dein care cuvinte mamu fostu pusu pre eugete ce se fie de mine? dari mu rind и dupä unu tempu scurtu А. C. remase Docha vidua §i acum iau fostu tempulu bine venitu bärbatului meu spre rumperea §i cälcarea credintei conjugale pä§indu cu Docha in relatiuni mai de aproape amoresc, cändu au inceputu ame maltrata neomenescu, ame batjocori in totu tipulu, asemänändume cu muierile celea mai slabe §i stricate, ce vezindu eu §i nemai potendu suferi mamu dusu la crescätori miei care mau reintorsu la bärbatulu meu indemnändulu pre 46 Ibidem,p.277. 47 Ibidem,p.279. 48 Sorin Mitu,Imagini populare ale feminitätii in surse ardelene de la inc. sec. al XlX-lea ,Tn „Revista Bistri(еГ,nr. Xll-Xlll,p.32. 49 A.N.D.J.-Mure§,Fond Protopopiatul Ortodox Román Tärnäveni,dosar 11, fila 4. : 68
