Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Liliana Iuga: Monument şi spaţiu public romănesc în Clujul interbelic. Cazul Catedralei Ortodoxe
Istorie dimensiuni diminuate, trimiteau la traditionalul triconc specific bisericilor medievale romäne§ti. Elementul „strain” de contextui bizantin era tocmai cupola, deoarece, a§a cum aratä Carmen Popescu79 §i Augustin loan80, galéria pe colonete a domului trimite mai mult la modelele occidentale precum Pantheonul din Paris sau Catedrala Sfántul Paul din Londra decát la о bisericä traditionalä bizantinä. > Juriul care a evaluat proiectele a fost constituit din arhitectii bucure§teni Petre Antonescu §i Nicolae Ghika-Bude§ti, dói dintre cei ai renumiti reprezentanti ai stilului neo-románesc, §i inginerul Dumitru Marcu, un colaborator apropiat al lui Ivan.81 Potrivit acestora, nici unul dintre proiectele prezentate nu Tntrunea Tn totalitate cerintele. Majoritatea proiectelor au fost respinse pentru cä le lipsea fie „caracterul romänesc”, fie pentru cä nu dádeau dovadá de unitate §i monumentalitate.82 Proiectul propus de Kós a fost apreciat ca unul valoros, Tnsä múlt prea diferit de bisericile románe§ti ortodoxé „autentice”. Propunerea lui Pomponiu §i Cristinel a fost Tn cele din urmä aleasä, deoarece Tntrunea cerintele de monumentalitate §i stil. Juriul a sugerat necesitatea unor modificari, Tn special Tn privinta simplificárii motivelor decorative. Proiectul a primit premiul al doilea, Tn timp ce „Byzantion” §i „In tuto nika” au primit mentiuni.83 ín concluzie, de§i toti arhitectii au asociat ortodoxia cu arhitectura bizantinä, proiectul cä§tigätor a trebuit sä sugereze ceva mai múlt decát о Tntoarcere la origini. Pe längä calitätile artistice ale proiectului lor, Cristinel §i Pomponiu au Tnteles nu numai cä noul edificiu trebuia sä fie о expresie a spiritului national, dar §i faptul cä trebuia plasat Tn dialog cu biserica din Piata Unirii. Elementul de „competitie” pentru dominarea peisajului urban evidentiat de episcop a fost cu abilitate speculat de cei doi arhitecti. 6. Constructia Catedralei Ortodoxé (1923-1933) ín martié 1923, о delegatie alcätuitä din episcopul Ivan, loan Lupa§, Vasile Duma §i generálul Petalä a mers la Bucure§ti cu scopul de a pleda pentru necesitatea alocärii unor fonduri substantiale pentru construirea Catedralei Tn cel mai scurt timp. Delegatia a fost primitä la Palatul Regal, purtánd apói discutii cu primul ministru, membri ai guvernului §i cu guvernatorul Bäncii Nationale.84 De§i Episcopia a preväzut initial costuri de 12 milioane de lei pentru finalizarea constructiei, proiectul cä§tigätor solicita un buget de 36 de milioane.85 Campania de strängere a fondurilor a Tnceput cu о donatie initialä a Consiliului Dirigent din 1920, Tn valoare de 2 milioane de coroane.86 De§i 79 Carmen Popescu, Le style national roumain, p. 255. 80 Augustin loan, Power, Play and National Identity,p. 30. De§i ambii autori discutä in lucrärile lor arhitectura religioasä ortodoxä romäneascä din perioada interbelicä, ace§tia alocä un numär redus de pagini acestui subiect. Oricum, ambii mentioneazá importanta Catedralei din Cluj. 81 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-23-920, doc. 3613-921. 82 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-23-920, doc. 868-922 83 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-23-920, doc. 868-922. 84 Sebastian Stanca, Episcopia ortodoxé románé, p.77. 85 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-23-920, doc. 868-922. 86 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-23-920, doc. 1458-1921. 318
