Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Liliana Iuga: Monument şi spaţiu public romănesc în Clujul interbelic. Cazul Catedralei Ortodoxe
Marisia XXX-XXXl guvernul a räspuns de obicei pozitív cererilor episcopului, fondurile care puteau fi alocate erau oricum limitate.87 Contributia financiarä a municipalitätii clujene a fost §i mai modestä, de§i о sumä de báni era alocatä anual Tn acest scop.88 Documentele Episcopiei oferä о imagine concludentä asupra contributiilor oferite de autoritäre locale §i centrale. De exemplu, Tn 1929, fondurile alocate pentru constructia Catedralei se ridicau la valoarea de 9 milioane lei, din care 8 milioane au reprezentat contributia guvernului, 500,000 de lei au provenit de la bugetul local, restul rezultänd din diverse colecte ale Episcopiei.89 Cifrele sunt cu atät mai semnificative cu cät Tn 1929 puterea se afla Tn mäinile reprezentantilor PNT, la nivel local §i central. Tn ciuda faptului cä Tn acea perioadä ortodoc§ii au acuzat guvernul cä ar favoriza cultele ne-ortodoxe, inclusiv pe greco-catolici90, cifrele aratä cä aceste afirmatii erau cel putin exagerate. Pe längä contributia semnificativä a autoritätilor, restul banilor au provenit din initiative ale Episcopiei, donatii ale credincio§ilor, §i initiative ale unor asociatii. De exemplu, Tn 1920, Ministerul Finantelor a aprobat cererea lui Ivan Tn vederea emiterii unui timbru special care urma sä fie aplicat pe biletele de intrare Tn institutii de culturä, precum teatrele, opera, muzee, §i cinematografe pe tot teritoriul Transilvaniei. De§i costul timbrului era de doar 50 de bani91, mäsura nu s-а aplicat din cauza protestelor unor grupuri percepute ca „du§mani ai Bisericii noastre (ortodoxé)”92. Tn consecintä, Ministerul a decis sä abandoneze aceastä initiativä §i a recomandat folosirea timbrului doar la evenimentele organizare de Episcopia Clujului.93 Tn plus, Ministerul a oferit о compensatie financiarä de 2 milioane de lei.94 Societatea Femeilor Ortodoxé95 a sustinut constructia Catedralei prin organizarea unor campanii de strängere de fonduri §i a unor evenimente culturale, precum concede, piese de teatru §i conferinte.96 La cererea episcopului, Societatea a acceptat sä achizitioneze unul dintre clopotele Catedralei.97 Tn 1929, cu sprijinul municipalitätii locale §i al Prefecturii, s-a 87 Numeroase scrisori din partea Ministerului Artelor §i Cultelor atestä sprijinul financiar oferit de diferite guverne. 88 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-8-923, doc. 8037-927. 89 Adele Adunärii Eparhlale pe anul 1929, Cluj, 1929, p. 63. 90 “Rena§terea”, 24 februarie 1929. 91 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-23-920, Regulament relativ la timbrul cultural pentru clädirea Catedralei Ortodoxé din Cluj, fila 1; publicat Tn Gazeta Oficiala a Comisiunii Regionale de Unificare din Clui, 23 iunie 1921. 92 J Sebastian Stanca, Episcopia ortodoxé románé, p. 75. Cel mai probabil, ardelenii de alte confesiuni au refuzat sä pläteascä un timbru ale cárui Tncasári erau destinate exclusiv Bisericii Ortodoxé. Acest exemplu dovede§te ín ce mäsurä statui era de fapt capabil sä influenteze politicile locale §i sä impunä о decizie care a generat nemultumiri §i tensiuni. 3 Sebastian Stanca, Episcopia ortodoxé románé, p. 75. 94 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-23-920, neínregistrat. 95 Societatea Femeilor Ortodoxé din Cluj a fost Tnfiintatá Tn 1921 de cátre sotia Generalului Nicolae Petalä, doamna Rosete Petalä. Reunind sotiile celor mai importanti membri ai elitei ortodoxé romäne§ti din Cluj, asociatia s-а implicat Tn actiuni de caritate §i a sustinut prin toate mijloacele opera de constructie a Catedralei. Potrivit lui Sebastian Stanca, Episcopia ortodoxé románé, p. 72. 96 Rena§terea, 6 ianuarie 1924. 97 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-8-923, doc. 6628-925. 319
