Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Liliana Iuga: Monument şi spaţiu public romănesc în Clujul interbelic. Cazul Catedralei Ortodoxe
Marisia XXX-XXXI nationalä a Catedralei au devenit parte a unui discurs bine articulat, creat la nivei local, §i adoptat apói Ia nivei central.54 Construirea Catedralei nu a fost lipsitä de dificultäti. Pentru ínceput, municipalitatea a acceptat cu dificultate cedarea parcului ín favoarea Consistoriului Ortodox, acordänd dupä numeroase insistente о parte din parcul din Piata Cuza Vodá „pentru constructia bisericii greco-ortodoxe”55 ín speranta cá va aduce „un beneficiu moral tuturor locuitorilor din Cluj” §i cá va contribui la „ínfrumusetarea spatiului public prin constructia unei clädiri monumentale”56. De§i decizia a fost confirmata de prefect, douä organisme asociate Primäriei, Secretariatul Sänätätii Publice §i comisiile de ingineri, s-au opus.57 Ziarul local Jnfrätirea §i-a exprimat indoiala cu privire Ia motivele reale din spatele acestei decizii: „Acest pare nu reprezintá nici un interes pentru sänätatea publica, fiind vizitat doar seara de ni§te pierde-varä §i servitoare.”58 Mai mult, ziarul considera cä nu existä nici un motiv care sä justifice interdictia de a construi un monument al natiunii románé in centrul ora§ului.59 60 Numai interventia autoritätilor centrale a obligat administratia localä sä dea curs cererii formulate de Ivan. Scrisoarea sositä din partea Ministerului de Interne desconsidera orice opozitie localä: "Cfädirea noii Catedrale Ortodoxé románé din Cluj se impune ca о necesitate culturalä, bisericeascä §i nationalä §i de aceea eredem cä ea trebuie sä se ridice ín inima ora§ului.’eo La 10 octombrie 1920, municipalitatea s-а conformat ordinelor venite de la centru §i а donat spatiul din fata Teatrului National pentru constructia unei catedrale.61 Cu toate acestea, decizia nu a reprezentat punctui final al dezbaterilor privitoare la locul potrivit pentru constructia catedralei. Sextil Pu§cariu, profesor universitär §i membru al Consiliului Diecezan, a considerat Cetätuia un loc mai potrivit pentru acest „monument al mändriei nationale”, argumentänd cä Piata Cuza Vodä era prea aglomeratä cu clädiri monumentale, iar Catedrala nu va putea fi orientatä spre est, conform traditiei bisericii räsäritene.62 Chiar daeä Cetätuia ar fi oferit о mai mare vizibilitate, Ivan s-а opus, amintind de eforturile fäcute pentru obtinerea terenului din centrul ora§ului. Mai múlt, amplasarea pe Cetátuie ar fi presupus о clädire de dimensiuni mai mari, deci §i costuri suplimentare pentru achizitionarea §i transportul materialelor de constructie. Episcopia a cerut ín cele din urmä pärerea unor experti din Bucure§ti, ín persoana inginerului Dumitru Marcu §i a arhitectului Nicolae Ghika-Bude§ti, membri in juriul care urma sä desemneze planul cä§tigätor.63 Dupä analizarea celor douä optiuni, expertii au decis sä sacrifice vizibilitatea in favoarea 54 Vezi ultimul punct al acestui articol. 53 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond V-11-919, doc. Primäriei 1487-1920. 56 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-23-920, copia documentului - nedatat 57 Documentele din Episcopiei Ortodoxé nu justifica aceastä decizie. Se poate presupune cä membrii acestor comisii au considerat cä numärului redus al comunitátii ortodoxé nu justifica un edificiu monumental care sä ii serveascä ca §i läca§ de cult. Altfel, este greu de explicat de ce constructia unei catedrale ar däuna sänätätii publice. 58 “infrätirea”, 26 septembrie 1920. 59 Idem. 60 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-23-920, Copie dupa ordinul Ministerului de Interne nr. 5340-10070/ 1920. 61Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-23-920, doc. 2650. 62 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-23-920, doc. 2039-1922. 63 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-23-920, doc. 2230-1922. 315
