Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Liliana Iuga: Monument şi spaţiu public romănesc în Clujul interbelic. Cazul Catedralei Ortodoxe
Istorie accesibilitätii §i centralitätii. Din moment ce clädirea trebuia sä se Tnscrie Tntr-un prestigios ansamblu arhitectonic, Catedrala urma sä se remarce prin monumentalitate §i о Tnältime de cel putin 50 de metri. In final, municipalitatea a numit о nouä comisie care a negociat cu reprezentantii Episcopiei in vederea delimitärii unui „teritoriu potrivit (a se citi limitat) pentru constructia unei biserici greco-ortodoxe”.64 Autoritäre locale au cerut episcopului sä intocmeascä un plan exact al catedralei, pentru demarcarea spatiului care va fi cedat Episcopiei. In plus, au insistat ca nici о altä clädire sä nu se construiascä Tn acest spatiu. La 1 iulie 1922, guvernul а aprobat constructia Catedralei Tn baza raportului trimis de Ministerul Cultelor §i Artelor, oferind prima contribute financiarä Tn valoare de 1,6 milioane lei.65 5. Concursui de proiecte Concursui de proiecte pentru constructia Catedralei a fost deschis Tn 1921. Primul termen de concurs a fost stabilit pentru 1 iulie, fiind apoi arnanat pänä Ia 1 noiembrie 1921. Consistoriul a publicat anuntul oficial Tn trei ziare: „Argus” din Bucure§ti, „Telegraful Román” din Sibiu §i Jnfrätirea’66 din Cluj67. Concursui a atras atentia a numerosi arhitecti din Transilvania §i Bucure§ti- romäni, maghiari, evrei §i germani. Proiectele primite au venit din partea lui Victor Vlad (Timi§oara), Nicolae Simtion (Sibiu), Buemes si Strenzel (Sibiu), Károly Kós (Cluj), Constantin Pomponiu §i George Cristinel (Bucure§ti), loan Pamfilie (Sibiu), loan Alexy §i Zoltán Lothariu (Cluj) §i Sterie Becu (Bucure§ti)68. Tn paragrafele urmätoare voi discuta patru asemenea proiecte, pe care le consider reprezentative pentru modul ín care arhitecti provenind din diferite §coli de arhitecturá au perceput Catedrala Ortodoxá din Cluj.69 Inspirat de mänästirile din Moldova §i Valahia secolelor XV §i XVI, loan Pamfilie din Sibiu a propus un stil eclectic ce amintea de pavilioanele románe§ti de la expozitiile internationale Tn a doua jumátate a secolului al XlX-lea, construite Tn traditia istoricistä de facturä romanticá.70 Hibridül arhitectonic combina turnurile rásucite ale bisericii mänästirii de la Curtea de Arge§ cu 64 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-23-920, doc. 4242-1922, doc. Primäriei Ora§ului Cluj nr. 6064-1922. Din nou, cuväntul “bisericá” poate fi subliniat. Chiar daca ortodoc§ii §i-au deseris Tntotdeauna clädirea pe care se pregäteau sä о construiascä drept “catedralä” sau “bisericäcatedralä”, Tn documentele municipalitätii de la Tnceputul anilor 1920, aceasta apare ca “bisericä”. Acesta ar putea fi un semn al tensiunilor existente Tntre grupurile greco-catolice §i ortodoxé din ora§. 65 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond II-23-920, Copie dupa Jurnalul Consiliului de Min§tri Tnregistrat la Ministerul Cultelor §i Artelor sub nr. 34670-922. 66 Ziarul Partidului National Liberal din Cluj 67 Nicolae Vasiu, Episcopul Nicolae Ivan, p. 102. 68 Plicurile nu sunt magistrate Tn dosar, fiind pästrate Tntr-un plic mai mare cu mentiunea „Autorii planurilor Tnaintate pentru zidirea Catedralei”. 69 Doar о parte din planurile care au participat la concurs s-au pästrat Tn Arhivele Episcopiei. Unii arhitecti au fäcut о cerere specialä cätre Episcopie, ceränd returnarea proiectelor. 70 Pentru participarea romäneascä la expozitiile internationale de la Paris, vezi Laurentiu Vlad, Imagini ale identitätii nationale, Editura Institutului European, la§i, 2007. Pavilionul románesc la expozitia din 1867 este poate expresia cea mai caracteristicä a tendintei de a construi о reprezentare a identitätii nationale prin combinarea unor elemente §i structuri arhitectonice apartinand celor mai importante biserici §i mänästiri romane§ti. 316
