Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Liliana Iuga: Monument şi spaţiu public romănesc în Clujul interbelic. Cazul Catedralei Ortodoxe
Istorie reconstruit zidurile lerusalimului dupä robia babilonianä47, Ivan §i-a ínceput munca prin cäutarea unui amplasament potrivit pentru catedralä. ín 26 ianuarie 1920, el a adresat douä serisori: una Consiliului Dirigent, iar cealaltä municipalitätii locale.48 Ivan a ales ca motto un verset din Evanghelia dupä Luca, legändu-l de ordinea politicä contemporanä: „A rästurnat pe cei puternici de pe scaunele de domnie, §i i-a inältat pe cei smeriti.’A9 ín opinia sa, topográfia ora§ului era ilustrativä pentru relatiile de putere existente Tntre grupurile etnice §i confesiunile religioase. Mai precis, amplasarea bisericutei ortodoxé , ce „sta ascunsä” la periféria ora§ului, era un semn al umilintei. Chiar daeä maghiarii pierduserä monopolul asupra institutiilor locale, observa Ivan, „bisericile lor” ?§i pästraserä majoritatea posesiunilor. ín consecintä, episcopul a solicitat sprijin financiar din partea Consiliului Dirigent §i cedarea gratuitä a unui térén din partea municipalitätii. Ciornele celor douä serisori reflectä främäntärile lui Ivan Tn legäturä cu terenul pe care sä fie amplasatä Catedrala. Ivan se gändise fie la parcul din fata Teatrului National, fie la spatiul de längä biserica Sfäntul Mihail din Piata Unirii.50 ín final, Ivan s-а oprit asupra primei variante. Chiar daeä dorea sä plaseze Catedrala Ortodoxé Tntr-un dialog vizual cu biserica catolicä51, era improbabil ca autoritäre locale sä permitä amplasarea a douä biserici monumentale Tntr-un spatiul relativ resträns, care trebuia folosit de asemenea pentru diverse festivitäti publice. A§adar, noua piatä Cuza Vodä, aflatä la cäteva sute de metri de piata centralä, a fost considerata potrivitä pentru aceastä sarcinä. Sistematizatä la sfär§itul secolului al XlX-lea pe locul unui fost tärg de vite, fosta Piata Bokcsay aspira la a constitui un potential centru administrativ al ora§ului, adäpostind Palatul de Justitie, Camera de Comert §i Teatrul National.52 ín scrisorile adresate diferitelor institutii53, Ivan a afi§at о retoricä nationalistä menitä sä atragä sprijinul statului. Episcopul a fäcut referintä la importanta simbolicä a Clujului Tn Transilvania §i a insistat ca ora§ul trebuie sa devinä un centru de viatä romäneaseä. Mai mult decät о institute religioasä, argumenta Ivan, Biserica Ortodoxä reprezenta statul Tn noile provincii §i de aceea catedrala trebuia sä fie о clädire reprezentativä din punct de vedere arhitectonic, care sä concureze cu succes bisericile impozante ale celorlalte confesiuni. Pentru locuitorii ne-romäni ai ora§ului, imaginea familiei regale §i а guvernului román vor fi asociate cu aceastä clädire. De asemenea, monumentul va comemora Unirea din 1918 deoarece constructia sa a fost posibilä datoritä acestui eveniment. Argumentele vehiculate de Ivan referitor la Tnsemnätatea Potrivit lui Nicolae Vasiu Tn Episcopul Nicolae Ivan, p. 82, aceastä referintä a fost inclusä de Nicolae Ivan Tn discursui ocazionat de instalarea sa ca episcop. 48 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond V-11 -919, doc. 47-920. 49 Verset din Evanghelia dupä Luca, capitolul 1, verseiül 52. 50 Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond V-11-919, doc. 47-920, fila 5. 51 Tn mod asemänätor s-а procedat la Alba-Iulia, unde Biserica Tncoronärii a fost amplasatä paralei cu Catedrala Catolicä (vezi Carmen Popescu, Le style national roumain, pp. 212-213) 2 Gheorghe Vais, Clujul eclectic, p. 85. 53 Vezi, de exemplu, scrisoarea adresatä Ministerului Agriculturii §i Domeniilorja 20 septembrie 1920, in Arhivele Mitropoliei Clujului, Fond V-11-919, doc. Ministerului Agriculturii si Domeniilor, nr. 40348-1920. 314
