Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Liliana Iuga: Monument şi spaţiu public romănesc în Clujul interbelic. Cazul Catedralei Ortodoxe
Marisia XXX-XXXI ín timp ce Catedrala Ortodoxa construitä Tn stilul national a devenit о marcä а identitätii romäne§ti Tn centrul Clujului, biserica greco-catolicä din clädirea fostei mänästiri a Minoritilor nu purta asemenea conotatii simbolice. Adoptänd о solutie mai practicä, greco-catolicii au pierdut din vedere aspectui reprezentatív, astfei cä catedrala lor, nefäcänd trimitere la un set de valori „romäne§ti”, nu va avea acela§i impact asupra spatiului public ca §i cea ortodoxa. 4. Un loc „Tn inima Clujului” pentru Catedrala Ortodoxé ínaintea primului räzboi mondial, Sinodul Bisericii Ortodoxé din Transilvania discutase, din motive pur administrative, necesitatea Tnfiintärii unei episcopii pentru zona de nord a Transilvaniei, Tn baza testamentului episcopului Andrei §aguna 41 Dupä 1918, cerintele administrative au fost dublate de nevoia de reprezentativitate. Tn primul ränd, cererea se Tntemeia pe traditia istoricä din jurul ceJör douä biserici din apropierea Clujului ctitorite de §tefan cel Mare, din satele Vad §i Feleac, 42 43 Tn care era atestatä prezenta unor episcopi ortodoc§i Tn secolele XV §i XVI. Apoi, Tn cazul particular al Clujului, a fost subliniatä „misiunea nationale a Bisericii noastre de a contribui la cucerirea §i transformarea (...) unui ora§ puternic din Transilvania noasträ, care este §i astäzi Tnsträinat.,43 Cänd Nicolae Ivan a ajuns la Cluj Tn octombrie 1919, cu misiunea de a Tnfiinta о episcopie ortodoxa pentru Ardealul de Nord, acesta avea deja 64 de ani §i parcursese drumul de la un simplu Tnvätätor sätesc la Säli§te pänä la cel de consilier al Mitropoliei sibiene44. La sosirea sa la Cluj, Biserica Ortodoxä nu detinea proprietati importante Tn ora§. Slujbele se desfäs?urau Tn „bisericuta din deal”, construitä la sfär§itul secolului al XVIII-lea de un grup de negustori.45 Ca atare, Ivan §i-a Tnceput activitatea la Cluj prin a Tnchiria etajul al doilea al unei clädiri situate Tn Piata centralä a ora§ului.46 Constructia Catedralei din Cluj fusese decisä de asemenea la Sibiu, pe 20 iulie 1919. Comparändu-§i misiunea cu cea a profetului Neemia, care a 41 Sebastian Stanca, Episcopia Ortodoxä Romána, pp. 22-29. 42 Pentru istoricul acestor biserici, vezi Marius Porumb, §tefan cel Mare §i Transilvania, Institutul Cultural Roman, Cluj-Napoca, 2004. 43 Citat in Sebastian Stanca, Episcopia Ortodoxä Románé, pp. 27-28. 44 Näscut intr-un mic sat din jurul Sibiului Tn 1855, Ivan a devenit preot la värsta de 25 de ani §i §i-a Tnceput cariera ca Tnvätätor la §coa!a din Säli§te. Tn 1890, a fost angajat de cätre Mitropolia Ortodoxä din Sibiu, mai Tntäi ca redactor al „Telegrafului Román”, iar mai apoi ca §i consilier. A fost implicat Tn lucrärile de constructie ale Catedralei din Sibiu, a fost membru al Consiliului Orä§enesc §i din 1898 a fost membru al Comitetului Central al ASTRA. Convins cä emanciparea economicä era la fei de importantä ca §i cea spiritualä, a fondat bänci Tn cele mai importante ora§e transilvänene: lulia Tn Alba-Iulia, Vatra Tn Cluj (1907) §i Lumina Tn Sibiu (1910),pentru amänunte vezi §i Sebastian Stanca, Episcopia Ortodoxä Romänä, pp. 51-53. Pentru о biografie a lui Nicolae Ivan, vezi Nicolae Vasiu, Ion Bunea, Episcopul Nicolae Ivan 1855-1936. Ctitorul reinviatei Episcopii a Vadului, Feleacului §i Clujului. Studii §i documente, Episcopia Ortodoxä a Vadului, Feleacului si Clujului, Cluj-Napoca,1985, pp. 25-198. 45 Mircea Toca, Clujul baroc, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983, pp. 52-57 46 Sebastian Stanca, Episcopia Ortodoxä Romänä, p. 33. 313
