Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Liliana Iuga: Monument şi spaţiu public romănesc în Clujul interbelic. Cazul Catedralei Ortodoxe
Istorie construirea acestor catedrale räspundea §i unei agende politice.34 ín aprilie 1923, fonduri speciale destinate zidirii Catedralei Ortodoxé erau deja incluse in bugetul de stat. Urmärind о agenda similarä, se spera cä „constructia unei catedrale greco-catolice va incepe in curänd, iar ambele catedrale vor deveni nu numai locuri de unde credinta strämo§ilor no§tri va fi särbätoritä, dar vor fi §i märturii ale prezentei noastre dominante in aceastä capitalä provinciáié dominatä incä de maghiari §i evrei. ”35 Cum constructia unei catedrale presupunea timp §i fonduri substantiale, reprezentantii ambelor biserici au cäutat solutii temporare, solicitänd cedarea uneia dintre bisericile existente Tn Cluj. Greco-catolicii au fost mai eficienti ín acest sens, §i, tinänd cont de legäturile lor cu Vaticanul, 36 au obtinut ín 1924 clädirea fostei Mänästiri Franciscane de pe Bulevardul Regina Maria.37 ín 8 noiembrie 1926, biserica a fost ocupatá ín mod oficial de cátre greco-catolici, care au deciarat cä astfei vor contribui la intärirea vietii románe§ti §i a credintei cre§tine ín ora§.38 íncercári similare au fost fácute §i de Episcopia Ortodoxé din Cluj, care a revendicat Biserica Universitätii, construitä ín secolul al XVIII-lea de cátre Ordinul lezuit. íncepand cu 1920, Onifisor Ghibu39 a fost ínsárcinat de cátre Consiliul Diocezan Ortodox cu cercetarea trecutul Bisericii Universitätii, ín íncercarea de a demonstra cä clädirea se afla ín proprietatea statului maghiar, §i ca atare administratia romäneascä, dacä dorea, era indreptätitä sä о ofere Bisericii Ortodoxé 40 ín ciuda numeroaselor cereri formulate de reprezentatii Bisericii Ortodoxé, autoritäre centrale au adoptat о atitudine prudentä in acest caz, consideränd clädirea о proprietate a Bisericii Catolice. 34 “Patria”, an II, nr. 10, 1920. 35 “Clujul", 23 aprilie 1923. 36 Biserica Franciscanä era doar una din bisericile de rit catolic din Cluj. La Tnceputul anilor 1920, ordinul mai era reprezentat doar de un cälugär, pärintele Leonard Szikra. Deoarece continuitatea acestui ordin la Cluj era pusä sub semnul Tntrebärii, Szikra a fost de acord sä doneze Vaticanului biserica mänästirii §i corpurile anexe. In acest context, mitropolitul grecocatolic Vasile Suciu a formulát о cerere la adresa papéi, solicitänd Biserica Minoritilor. Ziarele locale au scris despre procesul de negociere, semnaländ succesul greco-catolicilor, care au obtinut atät biserica propriu-zisä, cät §i celelalte clädiri care constituiserä proprietatea Minoritilor. íntreaga procedura a constituit de fapt о afacere interna a Bisericii Catolice, in care nici statul román, nici autoritäre locale nu erau Tndreptätite sä intervinä. Vezi de exemplu articolele din “Clujul”, 15 iunie 1924, “Patria”, 12 noiembrie 1926 §i 24 noiembrie 1928. 37 “Patria”, 26 iunie 1926. 38 “Patria”, 8 noiembrie 1926. 39 Näscut längä Sibiu, Ghibu lucra in 1920 pentru Departamentul de Educatie Publicä §i Religie al Consiliului Dirigent. Un nationalist convins, Ghibu a fost insärcinat cu nationalizarea §colilor din Transilvania. In Cluj, a fost protagonistul preluärii Universitätii in calitatea sa de reprezentant al statului román. Pentru activitatea sa la inceputul anilor 1920, vezi Irina Livezeanu, Cultural Politics in Greater Romania, pp. 133, 155-161, 219-227. 40 Sebastian Stanca, Episcopia ortodoxé románé a Vadului, Feleacului si Clujului (1919-1929), Tiparul Tipografiei Eparhiei Ortodoxé Románé, Cluj, 1930, pp. 100-103. Vezi de asemenea documentele care fac referire la acest aspect din Arhivele Mitropoliei Ortodoxé a Clujului, Fond 11-21-920, doc. 1509-923 (concluziile investigatiilor efectuate de Alexandru Dragomir §i Valér Moldovan privind istoricul fostei Mänästiri lezuite), doc. 1711-924 (scrisoare adresatä de Nicolae Ivan Ministerului Cultelor §i Artelor), doc. 3856-924 (dezbateri in Sinodul Bisericesc pe aceastä temä), doc. 7948-924 (scrisoare din partea Ministerului Cultelor §i Artelor). Dezbaterea a culminat cu о scrisoare adresatä Regelui de cátre Nicolae Ivan, in 1930-doc. 7355-930). 312
