Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Liliana Iuga: Monument şi spaţiu public romănesc în Clujul interbelic. Cazul Catedralei Ortodoxe
Marisia XXX-XXXI spatiului au fost mai ales schimbarea numelor de sträzi §i amplasarea unor monumente románe§ti. ín primul caz, sunt de remarcat chiar pietele principale, care au fost redenumite dupä momentele Unirii: Piata Mihai Viteazul, Cuza- Vodä §i Piata Unirii.29 Printre monumentele care sä marcheze noua identitate romäneascä a ora§ului a fost statuia Lupoaicei, adusä de о delegatie de studenti italieni la 30 august 1921 §i instalatä ín fata statuii lui Mátéi Corvin.30 3. Douä catedrale romäne$ti pentru Clujul interbelic Clädirea menitä sä producä cu adevärat un impact puternic asupra peisajului urban al Clujului interbelic a fost Catedrala Ortodoxä. Clädirea urma sä renegocieze controlului asupra spatiului public §i sä constituie nucleul unei unei piete autentic romäne§ti care sä contrabalanseze aspectui “maghiar” al pietei principale, constituite Tn jurul statuii lui Matei Corvin §i a bisericii gotice Sfäntul Mihail. ín contextui Transilvaniei, identitatea dintre nationalitate si religie specificä Vechiului Regat era “complicatä” de existenta greco-catolicilor. ín cazul Clujului, chiar §i in 1930, cánd ora§ul atinsese cifra de 100.000 de locuitori, numai 11% dintre ace§tia erau ortodoc§i, ín timp ce greco-catolicii atinseserä 22 de procente.31 De§i ortodoxia era consideratä ca fiind unul din ingredientele esentiale ale identitätii romäne§ti,32 diviziunea confesionalä Tntre ortodoc§i §i greco-catolici a constituit totu§i о problemä. Puteau ambele confesiuni sä fie considerate a reprezenta ín egalä mäsurä specificul national? Sau poporul román, fie el §i din Transilvania, trebuia prezentat ca ortodox prin definitie? Deloc intämplätor, la inceputul anilor ‘20, liderii ambelor Biserici au adresat cereri Primäriei in vederea obtinerii unui teren in centrul Clujului in vederea construirii unei Catedrale.33 Consideränd cä ambele confesiuni reprezentau in egalä mäsurä natiunea romänä, unele voci nationaliste au argumentat cä ora§ul trebuia cu necesitate sä aibä douä catedrale, nu doar pentru ca credincio§ii acestora sä beneficieze de spatii de cult mai incäpätoare, ci §i pentru a fi locul in care se vor organiza ceremoniile oficiale. A§adar, „Generala”, construitä Tn stilul neo-romänesc, Colegiului Academic din apropierea Universität^ §i Casa de Asiguräri Sociale (arh. George Cristiniel), precum §i clädirea modernista a Bursei, finalizatä in 1930 dupä planurile lui Ion Anton Popescu. 29 Paul Mihnea, Tablóul locuitorilor ora§ului Cluj, Tipográfia Bernat, Cluj, 1923, pp. 6-8. 30 Vasile Lechintan, “Primaria clujeanä in perioada interbelicä", in Dan Bruda§cu (coord.), 80 de ani de administrate romäneascä la Cluj-Napoca, Vol.1, Redactia publicatiilor Primäriei Cluj- Napoca, Cluj-Napoca, 1999, p. 31. 31 Recensämäntul general al populatiei Romäniei 1930, vol.ll, Neam, limbä maternä, religie, (Bucuresti: 1930), XCIV. 2 Keith Hitchins, “Orthodoxism: Polemics Over Ethnicity and Religion in Interwar Romania", in Ivo Banac and Katherine Verdery (ed.) National character and national ideology in the interwar Eastern Europe, New Heaven, Yale Center for International and Area Studies, 1995. 33 Pentru cererea lui Nicolae Ivan din 1920, vezi Arhivele Nationale-Directia Judeteanä Cluj (in continuare ANDJ-Cluj) Fond Primäria Municipiului Cluj-Napoca, Registre intrare-ie§ire, I/253, fila 31. Cererea Bisericii Greco-catolice este inregistratä dói ani mai tärziu, in 1922. Vezi ANDJCluj, Fond Primäria Municipiului Cluj-Napoca, Registre intrare-ie§ire, I/ 262, filele 115-124. Greco-catolicii aveau in vedere Piata Mihai Viteazul ca loc de zidire al catedralei. 311
