Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 30-31/3. (2011)
Liliana Iuga: Monument şi spaţiu public romănesc în Clujul interbelic. Cazul Catedralei Ortodoxe
Istorie se declarati romäni la 1900 17), romänii aveau un impact redus Tn viata publica a ora§ului, neavänd nici un muzeu, nici о bibliotecä, ci doar о societate culturalä, Casina romána. Primul ziar romänesc a fost publicat abia Tn 1903.18 Majoritatea romänilor care locuiau Tn Cluj la acea datä erau fie servitori, fie muncitori zilieri provenind din satele Tnvecinate, iar numärul celor ce lucrau Tn sectorul public era destul de redus.19 Mai mult, politicile asimilationiste promovate de guvernul de la Budapesta au Tncurajat integrarea romänilor din ora§ Tn spatiul public maghiar. Ca atare, spre deosebire de alte centre urbane din spatiul centraleuropean, ca §i Praga, Pressburg sau Lemberg, Tn Clujul secolului al XlX-lea nu s-au Tnregistrat dispute inter-etnice pentru controlul spatiului public sau a institutiilor locale.20 Conflicte cu caracter nationalist au apärut Tnsä la sfär§itul secolului, odatä cu procesul Memorandumului, intensificändu-se Tn contextui pregätirilor pentru serbärile Mileniului. La sfär§itul primului räzboi mondial, trupele románé au ocupat ora§ul Cluj, la 24 decembrie 1918.21 ín ciuda protestelor populatiei ora§ului §i a refuzului primarului Gustav Haller de a demisiona 22, о nouä administrate romäneascä a fost instaurata Tn ora§, Tn ianuarie 1919.23 О nouä elitä romäneascä, provenind atät din Transilvania, cät §i din Regat, s-а transferat la Cluj, ca urmare a preluärii puterii de cätre administratia romäneascä. Optimismul acestora cu privire la transformarea ora§ului Tntr-un centru de viatä romäneascä a fost exprimat Tntr-un articol adresat „concetätenilor maghiari din Cluj” de cätre profesorul universitär Gheorghe Bogdan-Duicä. Ace§tia era sfätuiti sä nu se simtä amenintati de noul context politic, ci sä colaboreze mai degrabä cu noile autoritär §i sä „facä loc” reprezentantilor statului román, studentilor §i profesorilor.24 Cu toate acestea, sarcina „romänizärii” ora§ului era mult mai complicata. De§i controlau institutiile publice, impactul romänilor Tn viata economicä a ora§ului a rämas unul limitat.25 Sfera publicä era Tn continuare dominatä de presa Tn limba maghiarä. Mai mult, chiar romänii transilväneni preferau ziarele maghiare celor din Vechiul Regat.26 Tn consecintä, unele voci subliniau necesitatea de a „romäniza romänii” 27 ca un prim pas Tn procesul de nationalizare a ora§ului. Cum profilul arhitectural al ora§ului fusese deja trasat la Tnceputul secolului XX, centrul Clujului oferea posibilitäti reduse pentru insertia unor noi clädiri reprezentative Tn peisajul urban.28 Ca atare, märcile nationalizärii 17 Traian Rotaru (coord.), Recensämäntul din Transilvania, Editura Staff, 1999, p. 255. 18 Patria, 13 iunie 1928. 19 Idem. 20 Rogers Brubaker (ed.), op. eit, 95. 21 Gheorghe lancu, The Ruling Council, The Romanian Cultural Foundation, Cluj-Napoca, 1995, pp. 102-103. 2 Administratia romäneascä in judetul Cluj, Cluj, 1937, p. 33. 23 Ibidem, p. 32. 24 Patria, 7 septembrie 1919. 25 Octavian Buzea, Clujul: 1919-1939, Ardealul, Cluj, 1939, p. 219. 26 Clujul, 6 ianuarie 1924. 27 Corneliu Codarcea, “Kolozsvár-Cluj”: Problema romänizärii ora§elor din ArdeaI” ,Tn Tara Noasträ, an VII, nr. 26, 27 iunie 1926, pp. 736-738. 28 La fei ca Tn perioada austro-ungarä, cele mai cele mai importante proiecte au fost incredintate unor arhitecti proveniti din capitalä, de aceastä datä din Bucure§ti: sediul Societätii de Asigurarä 310
